România se regăsește pe penultimul loc în UE, din punct de vedere al salariului minim pe economie, dar pe a opta poziţie atunci când vine vorba despre taxarea muncii, înaintea Austriei, Poloniei şi Germaniei.
Chiar dacă nivelul salariului minim în România a înregistrat cea mai mare creştere din UE în perioada 2016-2017 (16%), din punct de vedere al valorii sale nominale, România se situează pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.
Dar atunci când vine vorba despre taxele pe munca depusă, ne aflăm pe a opta poziţie în clasament, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei, conform studiului realizat de compania de consultanță KPMG.
România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG.
Astfel, statul român încasează circa 50% din cheltuiala unui angajator care plăteşte salariatul la nivelul salariului minim, în timp ce în Marea Britanie, de exemplu, rata de taxare pentru cele mai mici salarii din economie este de numai 17,15%.
Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.
„Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţii, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă”, afirmă Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG in Romania.
Analiza prezintă o imagine de ansamblu a cerinţelor privind salariul minim aplicabil în fiecare dintre statele membre UE, informaţii cu privire la principalele prevederi ale Directivei privind detaşările internaţionale şi discută necesitatea introducerii unei noi Directive.
Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE).
„Determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel naţional. În multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă” adaugă Racovițan.