Uniunea Europeană a traversat în 2025 cel mai devastator sezon de incendii forestiere înregistrat până acum, cu peste un milion de hectare arse, o suprafață comparabilă cu cea a Ciprului. Noile date ale Sistemului european de informare privind incendiile forestiere, EFFIS, administrat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, arată că 7.783 de incendii au afectat 25 de state membre, într-un an pe care Comisia îl folosește acum ca argument pentru o strategie europeană mai puternică de prevenire, pregătire, intervenție și reconstrucție.

Pe scurt

1. În 2025, peste un milion de hectare au ars în Uniunea Europeană, cel mai grav bilanț înregistrat până acum.

2. EFFIS a monitorizat 7.783 de incendii în 25 de state membre.

3. Sezonul a început neobișnuit de devreme, cu peste 100.000 de hectare deja distruse până la sfârșitul lunii martie.

4. În Portugalia și Spania, 22 de incendii majore din luna august au ars 460.585 de hectare, aproape jumătate din totalul UE.

5. Comisia Europeană a adoptat la 25 martie 2026 o nouă strategie pentru incendiile forestiere, care tratează riscul ca fiind structural, nu doar sezonier.

Datele publicate de Comisie prin EFFIS conturează un sezon ieșit din tiparele obișnuite. Incendiile au început foarte devreme, iar până la finalul lunii martie fuseseră deja distruse peste 100.000 de hectare. În loc să fie un episod limitat la lunile de vară, sezonul din 2025 a devenit o succesiune de incendii întinsă pe o perioadă mai lungă și mai intensă decât în anii anteriori.

Situația s-a agravat puternic în timpul verii, mai ales în sudul Europei. Valul de căldură prelungit din august a alimentat un comportament extrem al incendiilor, în special în Portugalia și Spania. În cele două state, 22 de incendii majore au ars împreună 460.585 de hectare, adică aproape jumătate din întreaga suprafață afectată în Uniunea Europeană. Acest detaliu arată nu doar concentrarea riscului în bazinul mediteranean, ci și amploarea excepțională a episoadelor din Peninsula Iberică.

Datele prezentate de Comisie mai arată că fenomenul nu a fost limitat la granițele Uniunii. La nivelul Europei, Orientului Mijlociu și Africii de Nord, incendiile au devastat 2,2 milioane de hectare. Ucraina a fost țara cea mai grav afectată, reprezentând 30% din întreaga suprafață arsă și 39% din toate incendiile urmărite de EFFIS. Acest element mută tema incendiilor din registrul unei crize strict europene într-unul regional, cu implicații mai largi pentru securitate, mediu și capacitatea de răspuns civil.

Comisia insistă și asupra schimbărilor de fond pe care le arată sezonul 2025. Potrivit evaluării sale, incendiile încep mai devreme, durează mai mult și sunt alimentate de valuri de căldură mai frecvente și mai intense. În plus, focarele se extind către latitudini mai înalte și ajung în regiuni considerate până recent cu risc scăzut. Această schimbare de geografie și calendar este una dintre ideile centrale ale mesajului politic transmis de executivul european.

În acest context, Comisia Europeană a adoptat la 25 martie 2026 o nouă strategie privind amenințarea tot mai mare a incendiilor forestiere. Documentul acoperă întregul ciclu al riscului de dezastre, de la prevenție și pregătire până la intervenție și recuperare. Strategia promovează peisaje mai reziliente la foc prin management durabil al terenurilor și restaurarea naturii, întărește sistemele de avertizare timpurie și monitorizare prin EFFIS și Copernicus și urmărește consolidarea capacității de stingere printr-o flotă europeană de aeronave, prepoziționarea pompierilor și un nou hub european pentru stingerea incendiilor în Cipru.

Documentul mai include și măsuri privind pregătirea populației, reconstrucția după incendii și integrarea riscului de incendiu în cadrele de finanțare ale Uniunii Europene. În logica Comisiei, nu mai este vorba doar despre răspuns punctual la episoade extreme, ci despre adaptarea politicilor europene la un risc care devine permanent. Mesajul politic al strategiei este că incendiile forestiere nu mai pot fi tratate ca o amenințare limitată la anumite luni sau la anumite state, ci ca o problemă structurală de mediu, protecție civilă și reziliență teritorială.

Prin cifrele sale, sezonul 2025 oferă Comisiei un argument puternic pentru o implicare europeană mai mare. Recordul de suprafață arsă, debutul foarte timpuriu al incendiilor, concentrarea episoadelor extreme în sudul Europei și extinderea focarelor spre zone considerate anterior sigure susțin ideea că actualul model de gestionare trebuie întărit. În această lectură, strategia adoptată în martie 2026 este răspunsul politic la un an care a funcționat ca avertisment la scară continentală.

Sistemul EFFIS, folosit de Comisia Europeană prin Centrul Comun de Cercetare, este unul dintre principalele instrumente europene de monitorizare a incendiilor forestiere. El combină date satelitare și analize pentru a urmări incendiile în statele membre și în regiuni din vecinătate, oferind o imagine comparabilă a suprafețelor arse și a dinamicii sezoniere.

Noua strategie adoptată de Comisie la 25 martie 2026 marchează o schimbare de accent în modul în care Uniunea Europeană tratează incendiile forestiere. Accentul nu mai cade doar pe intervenția de urgență, ci pe ideea că riscul trebuie integrat în politicile de mediu, de utilizare a terenurilor, de protecție civilă și de finanțare publică. În această logică, incendiile forestiere sunt prezentate nu ca un accident sezonier, ci ca una dintre consecințele structurale ale unui climat tot mai instabil.