Industria europeană poate deveni mai competitivă prin electrificare, dacă energia curată devine predictibilă și accesibilă

Industria europeană poate deveni mai competitivă prin electrificare, dacă Uniunea Europeană reușește să ofere companiilor acces la electricitate curată, predictibilă și la prețuri competitive. O analiză publicată de Agora Energiewende, Agora Industry și IDDRI arată că trecerea de la combustibili fosili importați la energie electrică produsă intern poate reduce vulnerabilitatea Europei la șocuri energetice și poate sprijini decarbonizarea industrială.

Pe scurt

1. Raportul „Powering Europe’s industry” arată că, în industriile care nu și-au electrificat încă procesele, electricitatea reprezintă cel mult 5% din costurile de producție, în timp ce combustibilii fosili pot ajunge la 30-80%.

2. Până în 2035, electricitatea ar putea acoperi direct și indirect 60-100% din consumul total de energie în majoritatea sectoarelor analizate.

3. Costurile cu electricitatea ar putea reprezenta 10-90% din costurile de producție, în funcție de intensitatea energetică a fiecărui proces industrial.

4. Raportul susține că Europa își poate reduce vulnerabilitatea prin electrificare cu energie curată internă, în contextul unei facturi pentru importuri de combustibili fosili estimată la aproximativ 380 de miliarde de euro pe an din 2023.

5. Autorii recomandă o strategie industrială coerentă, cu contracte pentru diferență, acorduri de cumpărare a energiei, sprijin țintit pentru prețul electricității, piețe-lider pentru produse curate și condiționalități legate de investiții în decarbonizare.

Raportul pornește de la o tensiune centrală pentru industria europeană: costurile energiei afectează competitivitatea, iar dependența de combustibili fosili importați expune companiile la volatilitate, crize geopolitice și șocuri de aprovizionare. În același timp, electrificarea proceselor industriale poate modifica radical structura costurilor în sectoare precum aluminiul, oțelul, chimia, hârtia, sticla, cimentul, bateriile și centrele de date.

Autorii arată că, în prezent, electricitatea joacă un rol limitat în multe procese industriale care folosesc încă gaz natural, petrol sau alți combustibili fosili pentru căldură și producție. În aceste cazuri, electricitatea reprezintă până la 5% din costurile totale de producție, iar combustibilii fosili pot reprezenta între 30% și 80%.

Prin electrificare, această structură se schimbă. Până în 2035, electricitatea ar putea deveni componenta dominantă a consumului energetic în multe industrii, direct sau prin hidrogen verde. Această schimbare face ca prețul electricității, predictibilitatea pe termen lung și accesul la contracte stabile să devină factori decisivi pentru investiții.

Raportul arată că electrificarea este fezabilă tehnologic și, în multe cazuri, poate deveni economic viabilă. Pentru aplicații precum căldura industrială la temperaturi joase și producția primară de aluminiu, combinația dintre sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii și mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon poate susține competitivitatea proceselor decarbonizate.

În alte sectoare, sprijinul pentru prețul electricității poate fi necesar, dar autorii insistă că acesta trebuie să fie țintit, limitat în timp, degresiv și condiționat de investiții curate. Sprijinul generalizat pentru prețuri riscă să consume bani publici fără să stimuleze schimbarea tehnologică și fără să reducă dependența de combustibili fosili.

Analiza tehnică realizată de Compass Lexecon pentru Agora și IDDRI acoperă 16 aplicații industriale din 9 sectoare. Printre acestea se află producția de etilenă, amoniac, oțel primar și secundar, aluminiu primar și secundar, sticlă, clincher de ciment, uscare a hârtiei, lapte praf, centre de date și producția de celule pentru baterii.

Raportul arată că toate aplicațiile analizate sunt expuse comerțului internațional, iar unele au o capacitate limitată de a transfera creșterile de cost către clienți fără să piardă cotă de piață. Aceasta explică de ce costurile energiei pot avea efecte diferite de la un sector la altul și de ce sprijinul public nu ar trebui proiectat uniform.

Pentru aluminiul primar, electricitatea poate ajunge să reprezinte o parte foarte mare a costurilor de producție. Pentru producția de oțel pe bază de hidrogen, problema nu este doar prețul electricității, ci și investițiile inițiale, accesul la hidrogen curat, costurile materiilor prime și existența unei piețe pentru produse cu emisii reduse.

Raportul atrage atenția că măsurile actuale din statele membre sunt adesea fragmentate. Reducerile de taxe, scutirile de tarife de rețea, compensațiile pentru costurile indirecte ale carbonului și schemele temporare de ajutor de stat pot reduce presiunea pe termen scurt, dar pot crea suprapuneri și diferențe între statele membre.

Autorii propun ca viitorul Plan de acțiune pentru electrificare al Comisiei Europene să ofere un cadru comun pentru reducerea costurilor sistemului electric și pentru stabilizarea prețurilor industriale. Contractele pentru diferență pot oferi stabilitate pentru investițiile în producția de energie curată, iar acordurile de cumpărare a energiei pot oferi companiilor industriale vizibilitate pe termen lung asupra costurilor.

Frauke Thies, directoare pentru Europa la Agora Energiewende, spune că trecerea rapidă la electrificare alimentată de energie internă curată este cea mai bună strategie de reziliență pentru Europa. Ea afirmă că acest proces cere prețuri competitive și predictibile la electricitate, împreună cu stimulente robuste pentru investiții, ceea ce face din Planul de acțiune pentru electrificare o oportunitate de creare a unui cadru european comun.

Julia Metz, directoare Agora Industry, spune că reducerea dependenței de gaz fosil este o strategie-cheie pentru producătorii industriali care vor să își crească competitivitatea. Ea subliniază că traseul tehnic al electrificării diferă de la sector la sector, iar soluțiile trebuie adaptate și integrate într-o abordare europeană coerentă, cu politică comercială, un cadru de electrificare pe termen lung, piețe-lider și preț al carbonului.

Nicolas Berghmans, director pentru noi politici industriale la IDDRI, afirmă că Europa are instrumentele necesare pentru transformare industrială și inovare, dar are nevoie de voință politică pentru a le folosi coerent. El leagă succesul Pactului pentru o industrie curată de capacitatea statelor membre de a reduce riscurile legate de prețurile industriale ale electricității acolo unde acestea contează cel mai mult.

Raportul recomandă folosirea contractelor pentru diferență pentru producția de energie cu emisii reduse, extinderea acordurilor de cumpărare a energiei susținute prin garanții publice, condiții mai stricte pentru sprijinul acordat prin schemele de ajutor de stat și sprijin pentru investiții de capital în tehnologii curate. Printre exemple se află stocarea energiei, bateriile, eficiența energetică, electrificarea proceselor și integrarea flexibilității industriale.

Un alt element important este dezvoltarea piețelor-lider pentru produse curate. Prin stimularea cererii timpurii pentru oțel, aluminiu, materiale sau produse industriale cu emisii reduse, Uniunea Europeană poate accelera scăderea costurilor prin învățare, producție la scară și investiții. Raportul indică și rolul cotelor, standardelor de produs, regulilor privind conținutul local și măsurilor comerciale în susținerea producției decarbonizate.

Autorii avertizează că prețul electricității nu poate rezolva singur problema competitivității. Unele sectoare sunt afectate de costuri ale materiilor prime, investiții inițiale ridicate, riscuri de piață, lipsă de cerere pentru produse curate, infrastructură insuficientă, acces dificil la finanțare sau diferențe între sistemele de reglementare.

Raportul apare în contextul în care Uniunea Europeană pregătește un Plan de acțiune pentru electrificare, dezvoltă Pactul pentru o industrie curată și discută noi instrumente pentru decarbonizarea industriei. Pentru autorii Agora-IDDRI, aceste inițiative pot forma baza unei strategii industriale mai coerente, dacă sunt aliniate cu prețul carbonului, mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, schemele de ajutor de stat, achizițiile publice, piețele-lider și finanțarea investițiilor curate.

În acest dosar, analiza vizează atât costurile energiei pentru companii, cât și capacitatea Europei de a transforma decarbonizarea într-un avantaj industrial. Concluzia raportului este că electrificarea poate întări baza industrială europeană, dar numai dacă politicile publice oferă semnale clare, reduc riscurile investițiilor și evită fragmentarea între statele membre.

Analiza completă „Powering Europe’s industry. Competitiveness, electrification and the role of electricity prices” este publicată de Agora Energiewende, Agora Industry și IDDRI. Autorii sunt Murielle Gagnebin, senior associate pentru politici energetice europene și franceze la Agora Energiewende, Andreas Rüdinger, specialist IDDRI în tranziție energetică și politici publice, și Paul Münnich, project lead pentru chimicale și electrificare industrială la Agora Industry. Materialele tehnice au fost realizate pe baza unei analize Compass Lexecon privind costurile de producție, politicile de sprijin și scenariile de decarbonizare.