Israel votează pe 27 octombrie, iar formarea guvernului depinde de alianțele dintre partide

Alegătorii din Israel sunt chemați la urne la 27 octombrie 2026 pentru a desemna cei 120 de membri ai Knessetului, parlamentul țării. Formarea guvernului va depinde însă de negocierile dintre partide și de disponibilitatea lor de a coopera. O analiză publicată la 15 octombrie de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), semnată de Armin Wisdorff, arată că refuzul principalelor partide evreiești de opoziție de a forma o coaliție cu partidele arabe complică construirea unei alternative la premierul Benjamin Netanyahu.

Netanyahu conduce Likud și o coaliție de dreapta și religioasă. Opoziția participă pe liste distincte, între care partidul centrist Yashar, condus de Gadi Eisenkot, fost șef al armatei, și lista Together, condusă de Naftali Bennett și Yair Lapid, potrivit EPRS. Fragmentarea și parteneriatele respinse în campanie pot limita combinațiile disponibile după vot, chiar dacă formațiunile care se opun premierului obțin împreună un sprijin electoral important.

Întreaga țară formează o singură circumscripție, iar alegătorii votează liste de partid, nu direct prim-ministrul. Mandatele se repartizează proporțional între listele care trec pragul electoral de 3,25%. Majoritatea absolută a celor 120 de mandate înseamnă 61 de locuri. Partidul clasat primul nu primește automat o majoritate, iar intrarea sau rămânerea sub prag a unei formațiuni mici poate schimba posibilitățile de negociere.

Într-o analiză din 22 iulie, Yossi Mekelberg, cercetător consultant senior în programul pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord al Chatham House, explică dificultatea opoziției de a transforma voturile într-un guvern când exclude cooperarea atât cu Netanyahu, cât și cu partidele arabe. El identifică și disputele privind scutirile de serviciu militar pentru ultraortodocși și cererile unei investigații independente asupra eșecurilor din 7 octombrie 2023. Construirea unei coaliții presupune astfel și un acord asupra unor politici care îi despart pe potențialii parteneri.

Prioritățile alegătorilor diferă între comunități. Un sondaj al Institutului Israelian pentru Democrație, realizat online și telefonic între 31 august și 3 septembrie 2026, a inclus 605 respondenți evrei și 150 de respondenți arabi. Dintre cei evrei, 39% au indicat politica externă și securitatea între primele două criterii ale votului, iar 38% economia și costul vieții. În grupul arab, combaterea criminalității în propria comunitate a ocupat primul loc în clasamentul care reunește primele două opțiuni. Cercetarea descrie prioritățile din acea etapă a campaniei, fără să estimeze distribuția mandatelor.

O schimbare de guvern ar putea modifica folosirea diplomației fără să schimbe fundamental doctrina de securitate, apreciază Nathan J. Brown, cercetător asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, într-o analiză din 15 septembrie. El identifică diferențe între lideri privind relația cu partenerii externi și modul de exercitare a puterii militare, dar și convergențe privind libertatea de acțiune militară și respingerea unui stat palestinian în viitorul apropiat.

Miza europeană privește atât securitatea regională, cât și relația politică și comercială cu Israelul. Miniștrii de externe ai UE au discutat la 12 octombrie această relație în perspectiva scrutinului, alături de accesul umanitar în Gaza, extinderea așezărilor și violențele coloniștilor din Cisiordania. În declarația prezentată la ONU la 15 octombrie, UE și statele membre au reafirmat sprijinul pentru două state, Israel și Palestina, care să trăiască în pace în interiorul unor frontiere sigure și recunoscute. Au cerut dezarmarea permanentă a Hamas și retragerea completă a forțelor israeliene din Gaza, în contextul implementării planului de pace.

Propunerea Comisiei Europene din septembrie 2025 privind suspendarea anumitor concesii comerciale din Acordul de asociere UE–Israel este încă în procedură, potrivit registrului EUR-Lex. Adoptarea ei necesită aprobarea Consiliului UE cu majoritate calificată și ar elimina accesul tarifar preferențial pentru importurile vizate. O asemenea măsură schimbă regimul taxelor vamale, fără să interzică în general comerțul. Aplicarea ei depinde de decizia europeană, separat de rezultatul alegerilor israeliene.

După vot, președintele Israelului consultă formațiunile parlamentare și desemnează un candidat pentru formarea guvernului. Acesta dispune inițial de 28 de zile pentru negocieri și poate primi o prelungire de până la 14 zile, potrivit explicației procedurale publicate de Institutul Israelian pentru Democrație. Președintele nu este obligat să desemneze liderul celui mai mare partid și ia în calcul perspectiva obținerii încrederii Knessetului. Acordurile dintre partide, programul și componența cabinetului vor arăta ce majoritate politică rezultă efectiv din scrutin.