ITRE aprobă 20 de milioane de euro pentru pregătirea unui sistem european de protecție a Galileo, Copernicus și IRIS²

Comisia ITRE a Parlamentului European a aprobat introducerea a 20 de milioane de euro în bugetul UE pentru 2027 pentru pregătirea unei arhitecturi dedicate protejării sateliților europeni, într-un moment în care numărul sistemelor operate de Uniune urmează să crească rapid prin Galileo, Copernicus, IRIS² și viitoare constelații. Proiectul ar analiza folosirea combinată a radarelor, telescoapelor și senzorilor instalați în spațiu și urmărește reducerea dependenței europene de date externe pentru identificarea și monitorizarea obiectelor aflate pe orbită.

Amendamentul adoptat de ITRE a fost propus de eurodeputații Christophe Grudler și Brigitte van den Berg și pornește de la creșterea rolului strategic al infrastructurilor spațiale europene. Galileo, Copernicus și viitoarea constelație IRIS² furnizează sau vor furniza servicii civile, guvernamentale și de securitate, iar numărul sateliților aflați direct sub responsabilitatea UE ar putea depăși 400 în anii următori.

Creșterea numărului de sateliți amplifică necesitatea monitorizării orbitelor și a detectării obiectelor care pot reprezenta un risc. UE dispune deja de componenta Space Surveillance and Tracking a Programului spațial european, care reunește capacitățile naționale și utilizează în principal radare și telescoape amplasate la sol.

Autorii amendamentului consideră însă că există în continuare lacune importante. Sistemele actuale nu oferă aceeași acoperire în toate regiunile orbitale, iar documentul identifică Medium Earth Orbit drept o zonă în care capacitatea de observare rămâne insuficientă.

Această regiune este importantă pentru UE deoarece găzduiește constelația Galileo. Proiectul ar analiza opțiuni pentru telescoape dedicate care să permită monitorizarea mai constantă a acestei zone și să îmbunătățească protecția sateliților europeni de navigație.

Pentru Low Earth Orbit, unde urmează să funcționeze IRIS² și eventuale viitoare sisteme europene LEO PNT, accentul ar fi pus pe radare. Proiectul ar evalua atât echipamentele existente în rețeaua EU SST, cât și posibile configurații suplimentare.

Unele dintre aceste sisteme pot avea implicații pentru apărare, iar amendamentul cere ca evaluarea să fie realizată în coordonare cu autoritățile naționale competente. Acțiunea este prezentată ca protecție a infrastructurilor UE și nu ca un nou program militar spațial.

A treia componentă ar analiza folosirea unor senzori amplasați direct în spațiu. Aceștia ar putea vedea obiecte dificil de detectat de la sol și ar putea oferi acoperire în regiuni unde instalarea unor senzori europeni terestri este dificilă.

Documentul identifică drept vulnerabilitate și dependența de surse externe de date. UE utilizează încă într-o măsură importantă cataloage și informații non-europene pentru a determina ce obiecte se află în apropierea infrastructurii sale spațiale.

Într-un context de creștere a aglomerației orbitale și a tensiunilor geopolitice, ITRE susține că o asemenea dependență trebuie redusă prin dezvoltarea unei imagini europene mai complete asupra mediului orbital.

Proiectul de 20 de milioane de euro ar fi implementat în trei etape. Primele șase luni ar fi dedicate definirii arhitecturii generale și modului în care radarele, telescoapele și senzorii spațiali pot fi combinați cu infrastructura EU SST existentă.

O a doua etapă, de aproximativ 12 luni, ar fi rezervată dezvoltării și maturizării componentelor tehnologice și prototipurilor considerate cele mai promițătoare. Ultimele șase luni ar fi folosite pentru demonstrații și validare, inclusiv eventuale teste operaționale sau pe orbită.

Rezultatul nu ar fi încă un sistem european complet de apărare a sateliților. Proiectul ar furniza prima bază tehnică și operațională integrată pe care ar putea fi construit ulterior un asemenea sistem.

Inițiativa se adaugă altor amendamente prin care ITRE a încercat să mențină finanțarea infrastructurii digitale și spațiale. Comisia a susținut și revenirea Copernicus la nivelul propus inițial de Comisie, după o reducere de 10 milioane de euro în poziția Consiliului, precum și restaurarea unor linii pentru EuroHPC și conectivitate digitală.

Separat, ITRE a aprobat și 5 milioane de euro pentru o acțiune dedicată IMM-urilor și start-up-urilor din industria spațială, axată pe integrarea standardelor de sustenabilitate, dezvoltarea competențelor și instrumente pentru evaluarea impactului asupra mediului.

Niciuna dintre aceste sume nu reprezintă încă bugetul definitiv al Uniunii. Ele fac parte din poziționarea ITRE în cadrul negocierilor pentru bugetul 2027 și trebuie să treacă prin restul procedurii parlamentare și prin negocierea finală cu Consiliul.

UE își extinde rapid infrastructura spațială. Galileo oferă navigație și poziționare, Copernicus furnizează observații ale Pământului, iar IRIS² este construit pentru conectivitate securizată și servicii guvernamentale.

Creșterea acestor constelații transformă monitorizarea mediului orbital într-o problemă de securitate și reziliență. Acțiunea aprobată de ITRE urmărește să determine ce combinație de capacități terestre și spațiale ar putea asigura o protecție mai autonomă a infrastructurilor deținute de UE.