Jurnalistul grec Thanasis Koukakis duce la CEDO cazul supravegherii sale cu spyware Predator

Jurnalistul grec Thanasis Koukakis a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că autoritățile judiciare din Grecia nu au investigat complet supravegherea comunicațiilor sale și infectarea telefonului cu spyware Predator. Cererea a fost depusă la 26 august, iar echipa sa juridică afirmă că întrebări esențiale privind motivele pentru care jurnalistul a fost vizat, persoanele care au beneficiat de supraveghere și posibila legătură dintre monitorizarea serviciului de informații și Predator au rămas fără răspuns.

Cazul are două componente distincte. În 2020, comunicațiile lui Koukakis au fost monitorizate de Serviciul Național de Informații al Greciei, EYP. În anul următor, telefonul jurnalistului a fost infectat separat cu Predator, un program spyware capabil să ofere acces extins la informațiile și comunicațiile stocate pe un dispozitiv.

Potrivit Federației Europene a Jurnaliștilor, infectarea cu Predator a durat mai mult de două luni. Organizația a cerut încă de la momentul dezvăluirii cazului o investigație completă și stabilirea responsabilităților pentru supravegherea jurnalistului, argumentând că asemenea practici afectează independența presei și confidențialitatea surselor.

O evoluție importantă a avut loc în februarie 2026, când o instanță penală din Atena a condamnat patru persoane la pedepse cu închisoarea în legătură cu scandalul Predator. Instanța a dispus și continuarea investigației pentru a clarifica dacă au existat alte infracțiuni, inclusiv posibile fapte de spionaj.

Această etapă a fost însă de scurtă durată. Dosarul fusese deja închis anterior de un procuror adjunct, iar procurorul Curții Supreme Konstantinos Tzavellas a decis la 27 aprilie să nu redeschidă investigația. Potrivit avocaților lui Koukakis, problema nu privește numai rezultatul acestei decizii, ci și persoana care a luat-o.

Echipa juridică susține că Tzavellas nu ar fi trebuit să decidă asupra redeschiderii dosarului deoarece, în funcția sa anterioară de procuror responsabil de supravegherea serviciului național de informații, semnase el însuși ordinele prin care fusese ridicată confidențialitatea comunicațiilor lui Koukakis în vara anului 2020. Procurorul nu s-a retras din examinarea cauzei, iar o cerere privind înlăturarea sa nu a fost analizată, potrivit informațiilor prezentate de Federația Europeană a Jurnaliștilor.

Avocații jurnalistului susțin că această succesiune de decizii a lăsat neclarificate elemente centrale ale cazului. Printre acestea se află motivul pentru care Koukakis a fost supravegheat, cine a beneficiat de informațiile obținute și dacă operațiunea desfășurată de serviciul de informații în 2020 a avut vreo legătură cu infectarea ulterioară a telefonului cu Predator.

Cererea depusă la Strasbourg încearcă să mute examinarea acestor probleme dincolo de sistemul judiciar grec. Echipa jurnalistului invocă dreptul la viață privată, libertatea de exprimare, protecția surselor jurnalistice și dreptul la un remediu efectiv, argumentând că investigațiile interne nu au răspuns în mod adecvat acuzațiilor privind supravegherea.

Federația Europeană a Jurnaliștilor și Federația Internațională a Jurnaliștilor au anunțat că susțin demersul. Secretarul general al EFJ, Ricardo Gutiérrez, a declarat că supravegherea jurnaliștilor le poate afecta capacitatea de a lucra liber, le poate pune în pericol siguranța și compromite confidențialitatea surselor.

„Această cerere reprezintă un pas crucial pentru a garanta desfășurarea unor investigații independente și imparțiale și pentru ca persoanele responsabile de supravegherea ilegală a jurnaliștilor să fie trase la răspundere”, a declarat Gutiérrez.

El a adăugat că tacticile de supraveghere nu afectează doar libertatea de lucru a jurnaliștilor, ci le pot pune în pericol viața și siguranța și pot compromite protecția surselor.

Cazul lui Thanasis Koukakis face parte din scandalul mai larg privind folosirea spyware Predator în Grecia și supravegherea unor persoane prin mecanisme de securitate națională. În cazul său, investigațiile privind interceptarea realizată de serviciul de informații și infectarea ulterioară cu Predator au evoluat pe trasee juridice care nu au clarificat până acum dacă cele două episoade au fost legate.

Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului nu stabilește că autoritățile grecești au încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea urmează să examineze cererea și argumentele prezentate înainte de a decide asupra cauzei.