
Kaja Kallas a cerut ca negociatorii să urmărească mai întâi încetarea focului în Ucraina, în timp ce liderii europeni își pregătesc participarea la următoarea rundă de discuții. La sosirea la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles, șefa diplomației UE a confirmat că printre cererile discutate cu miniștrii europeni figurează retragerea trupelor ruse din Republica Moldova și Georgia.
Pe scurt
-
Kallas cere negociatorilor să insiste mai întâi asupra unui armistițiu care să oprească atacurile din Ucraina. Ea consideră că discuțiile despre securitatea europeană trebuie să vină după o încetare a focului și un acord de pace.
-
Întrebată despre Republica Moldova și Georgia, șefa diplomației UE a confirmat că retragerea trupelor ruse din țările în care Moscova le menține se află pe lista cererilor discutate cu miniștrii. Lista rămâne în lucru.
-
Liderii europeni au convenit asupra formatului de reprezentare, potrivit lui Kallas. Ea a spus că partea americană a dat asigurări că europenii vor participa la următoarea rundă.
-
Kallas vede în sancțiuni și în activele rusești înghețate pârghii pentru a cere concesii Moscovei și garanții împotriva unei noi agresiuni.
Pentru Kallas, oprirea atacurilor trebuie să deschidă calea către un acord de pace. Discuțiile despre arhitectura de securitate a Europei ar urma după aceea. Ea a invocat loviturile asupra căilor ferate, podurilor și infrastructurii energetice din Ucraina, despre care a spus că agravează situația civililor înaintea iernii.
Șefa diplomației UE a spus că Moscova revine la cereri asemănătoare celor formulate în 2021, înaintea invaziei la scară largă. Kallas a invocat Actul final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta pentru a aminti că Rusia își asumase deja angajamente privind securitatea europeană. În opinia sa, o pace durabilă trebuie să ofere garanții împotriva unei noi agresiuni.
Întrebarea despre Republica Moldova și Georgia a venit în timpul schimbului cu jurnaliștii. Kallas a răspuns că lista de cereri maximale discutată cu miniștrii include retragerea trupelor ruse din țările în care Moscova le menține și a invocat Carta ONU. Declarația oferă o indicație despre pozițiile aflate în discuție, în timp ce mandatul negociatorilor rămâne de stabilit. În cazul Republicii Moldova, Adunarea Generală a ONU ceruse încă din 2018 retragerea completă și necondiționată a Grupului Operativ al Forțelor Ruse și a armamentului său.
António Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, declaraseră după întâlnirea din 12 noiembrie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Dublin, că UE participase la discuțiile de la Abu Dhabi și va rămâne implicată. Kallas a spus că liderii au convenit vineri asupra formatului de reprezentare. Ea a atribuit părții americane asigurarea că europenii vor fi incluși în următoarea rundă. Miniștrii și experții Serviciului European de Acțiune Externă pot continua pregătirea pozițiilor de fond, a adăugat ea.
Kallas le-a cerut viitorilor negociatori să solicite concesii Moscovei și a indicat sancțiunile și activele rusești înghețate ca pârghii europene. La reuniunea de la Bruxelles, miniștrii aveau pe agendă sprijinul pentru Ucraina înaintea iernii și răspunsul la acțiunile hibride ale Rusiei. Omologul ucrainean, Andrii Sybiha, urma să participe la începutul discuției.

















