AcasăEuropaPreședintele Finlandei cere UE să păstreze deschisă posibilitatea revenirii Regatului Unit, înaintea...


Președintele Finlandei cere UE să păstreze deschisă posibilitatea revenirii Regatului Unit, înaintea summitului din 20 noiembrie

Alexander Stubb la tribuna Forumului UE pentru extindere, în fața participanților.
Alexander Stubb vorbește la Forumul UE pentru extindere, la Bruxelles, pe 16 noiembrie 2026. Președintele Finlandei a pledat pentru relații mai strânse cu Regatul Unit și pentru păstrarea posibilității unei eventuale reveniri britanice în UE.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a cerut luni, 16 noiembrie, Uniunii Europene să păstreze deschisă posibilitatea revenirii Regatului Unit, în timp ce relațiile dintre Bruxelles și Londra intră într-o nouă etapă de cooperare. Într-un discurs susținut la Forumul UE pentru extindere, organizat la Bruxelles, Stubb a pledat pentru aprofundarea parteneriatului în apărare, mobilitate militară, informații, tehnologie și cercetare, fără ca această cooperare să fie condiționată de reluarea procesului de aderare. Declarația intervine cu patru zile înaintea summitului UE–Regatul Unit din 20 noiembrie, care va reuni liderii instituțiilor europene și pe premierul britanic Andy Burnham.

Pe scurt

  1. Alexander Stubb susține că Uniunea Europeană trebuie să păstreze deschisă posibilitatea revenirii Regatului Unit, dar consideră că prioritatea imediată este aprofundarea cooperării practice.

  2. Președintele finlandez propune colaborare în apărare, mobilitate militară, informații, tehnologie, cercetare și capacități industriale.

  3. Summitul UE–Regatul Unit este programat pe 20 noiembrie la Bruxelles, cu participarea lui António Costa, Ursula von der Leyen și Andy Burnham. Agenda privește parteneriatul existent, nu deschiderea unor negocieri de aderare.

  4. Stubb susține forme flexibile de integrare și cooperare sectorială cu Norvegia, Islanda și Canada, inclusiv în securitate, spațiu și Arctica.

  5. Poziția exprimată la forum aparține președintelui Finlandei. Ea nu reprezintă o decizie comună a UE sau o cerere oficială a Regatului Unit de readmitere.

Stubb a apreciat că ieșirea Regatului Unit din UE a avut consecințe politice și economice negative și a susținut că Europa ar trebui să depășească disputele istorice privind Brexitul. El a pledat pentru o relație mai strânsă cu Londra, care să includă atât un parteneriat strategic aprofundat, cât și posibilitatea unei eventuale reveniri britanice.

„Aș fi primul care ar primi Regatul Unit înapoi cu brațele deschise”, a declarat președintele finlandez.

Poziția sa nu reprezintă o schimbare complet nouă. Într-un discurs susținut la Colegiul Europei, la Bruges, pe 26 octombrie, Stubb inclusese deja Regatul Unit printre statele pe care ar dori să le vadă în Uniunea Europeană în următoarele decenii. Intervenția din 16 noiembrie plasează însă această perspectivă în contextul summitului bilateral apropiat și al unei cooperări europene mai largi în domeniul securității.

Stubb consideră că prima etapă trebuie să fie dezvoltarea colaborării concrete. El a indicat mobilitatea militară, schimbul de informații, tehnologia, cercetarea și capacitatea industrială drept domenii în care UE și Regatul Unit pot obține rezultate fără să aștepte o eventuală decizie privind aderarea.

Summitul UE–Regatul Unit este programat pentru 20 noiembrie, la Bruxelles. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl vor primi pe premierul britanic Andy Burnham la a doua reuniune bilaterală de acest tip, după summitul din mai 2025 de la Londra.

Potrivit Consiliului European, liderii vor evalua progresele înregistrate în parteneriatul strategic și vor discuta continuarea cooperării în apărare și securitate, energie, comerț agroalimentar, climă, mobilitatea persoanelor, migrație și aplicarea legii.

Guvernul britanic a indicat drept priorități reducerea costurilor și a barierelor administrative pentru agricultori și întreprinderi, sprijinirea industriei și consolidarea cooperării în materie de securitate. Londra urmărește rezultate concrete în relațiile economice cu principalul său partener comercial.

Aceste negocieri trebuie separate de perspectiva unei readereări. Summitul nu are ca obiectiv formal deschiderea negocierilor pentru revenirea Regatului Unit în UE, iar discursul lui Stubb nu reprezintă nici o candidatură britanică, nici o decizie a instituțiilor europene.

Stubb a plasat relația cu Regatul Unit într-o viziune mai largă despre integrarea europeană flexibilă. În opinia sa, extinderea Uniunii nu trebuie să ofere tuturor partenerilor numai două opțiuni — aderare deplină sau cooperare exclusiv în afara cadrului european.

Președintele finlandez a propus dezvoltarea unor forme diferențiate de participare la politici, programe și proiecte europene, în funcție de interesele și angajamentele fiecărei țări.

Pentru Norvegia și Islanda, Stubb a pledat pentru cea mai strânsă cooperare posibilă, în special în energie, securitate, cercetare, Arctica și industria de apărare.

În cazul Islandei, această abordare are o semnificație politică precisă. La referendumul din 29 august 2026, 52,8% dintre voturile valabil exprimate s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor de aderare la UE. Guvernul islandez a confirmat că nu va relua negocierile, dar că va continua cooperarea cu Uniunea. Votul nu a fost un referendum privind aderarea propriu-zisă, ci privind redeschiderea negocierilor.

Stubb a susținut și dezvoltarea unor forme mai ambițioase de asociere cu Canada, pe care a descris-o drept un membru al comunității strategice euroatlantice, chiar dacă nu este un stat european. El consideră că parteneri precum Canada, Norvegia, Islanda și Regatul Unit ar putea participa opțional la inițiative europene privind securitatea, spațiul și regiunea arctică.

Aceste propuneri nu constituie acorduri deja încheiate. Condițiile, drepturile și contribuțiile financiare asociate unei participări mai ample la programele europene ar trebui stabilite prin negocieri și prin instrumentele juridice corespunzătoare.

Mesajul lui Stubb a vizat și statele candidate la aderare. El a susținut integrarea graduală a Ucrainei și Republicii Moldova în politici și programe europene înaintea aderării, cu respectarea criteriilor de merit și a reformelor necesare.

În viziunea sa, apropierea treptată de piața unică și de instituțiile europene trebuie să accelereze aderarea, nu să se transforme într-un substitut permanent al acesteia.

Președintele finlandez a argumentat că, într-un context marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de competiția dintre marile puteri, Europa trebuie să își consolideze capacitatea de acțiune prin extindere și prin cooperare mai strânsă cu partenerii săi.






























RELATED ARTICLES