Kubilius avertizează împotriva diluării „Schengenului militar” în negocierile dintre Parlament și Consiliu

Comisia Europeană cere Parlamentului și statelor membre să păstreze nivelul de ambiție al viitorului regulament privind mobilitatea militară, care ar introduce proceduri comune pentru deplasarea trupelor și echipamentelor între statele UE și un mecanism special pentru situații de urgență. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu, a avertizat la 7 octombrie, la Hamburg, că fragmentarea mecanismului sau introducerea unor excepții naționale ar putea încetini tocmai deplasările pentru care noul sistem este conceput.

Pachetul urmărește să transforme actualul mozaic de proceduri naționale într-un sistem european mai previzibil, denumit frecvent „Military Schengen”. În prezent, condițiile pentru transportul militar diferă între state, iar Kubilius a afirmat că în unele cazuri este necesară notificarea cu până la 45 de zile înainte. Comisia propune o procedură comună, digitalizată, pentru autorizarea transporturilor transfrontaliere, inclusiv pentru încărcături periculoase, vehicule supradimensionate și transporturi efectuate de operatori civili în numele forțelor armate.

Termenul de trei zile nu înseamnă că Bruxelles-ul ar urma să acorde direct autorizațiile pentru toate mișcările militare. Statele membre păstrează competențele asupra transporturilor care le traversează teritoriul, dar regulamentul ar armoniza procedurile, termenele și documentele utilizate. Pentru autorizațiile permanente, poziția pregătită de Parlament prevede un proces distinct, în care statul care primește solicitarea ar avea până la o lună pentru decizie.

O procedură separată este prevăzută pentru situațiile în care viteza sau amploarea deplasărilor militare depășesc capacitatea sistemului obișnuit. European Military Mobility Enhanced Response System, EMERS, ar putea activa proceduri accelerate, acces prioritar la infrastructura de transport și anumite derogări de la restricții precum interdicțiile de circulație în weekend sau regulile referitoare la timpul de conducere și odihnă.

În prezent, tocmai arhitectura acestui mecanism face parte din negocierea legislativă. Propunerea Comisiei urmărește aplicarea sa coerentă la nivelul Uniunii. Consiliul și-a modificat mandatul astfel încât activarea să poată fi decisă de state în maximum 72 de ore, inclusiv la solicitarea unuia sau mai multor state membre. Parlamentul a susținut, la nivelul comisiilor competente, necesitatea ca EMERS să poată funcționa pe întreg teritoriul UE atunci când este activat.

Kubilius a cerut ca negocierea să nu producă un sistem fragmentat. „Fără fragmentare, fără opt-out-uri”, a spus comisarul în discursul său de la Hamburg, insistând că un mecanism de urgență nu poate funcționa eficient dacă regulile diferă în funcție de statul pe care trebuie să îl traverseze transportul.

Miza depășește procedurile administrative. Comisia estimează aproximativ 500 de puncte problematice pe cele patru coridoare prioritare pentru mobilitate militară, unde podurile, căile ferate, porturile, drumurile sau alte elemente de infrastructură trebuie adaptate pentru transporturi grele și utilizare duală.

Pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia propune 17,65 miliarde EUR în Connecting Europe Facility pentru mobilitate militară. Finanțarea ar reprezenta o creștere majoră față de actuala perioadă bugetară și ar urma să fie folosită pentru eliminarea acestor blocaje și adaptarea infrastructurii pentru utilizare civilă și militară.

Suma nu este însă un buget deja acordat proiectelor. Ea face parte din propunerea Comisiei pentru bugetul UE 2028–2034 și trebuie negociată și aprobată în cadrul viitorului cadru financiar. Modernizarea celor aproximativ 500 de puncte identificate nu trebuie prezentată nici ca un program deja finanțat integral.

Pachetul introduce și un „solidarity pool” pentru capacitățile de transport. Ideea este ca statele să poată identifica din timp camioane, vagoane specializate, nave, aeronave și alte mijloace logistice disponibile pentru deplasări militare de mare amploare. Registrul ar putea include capacități publice, militare și, în anumite condiții, servicii furnizate de operatori comerciali.

Implicarea transportatorilor civili este importantă deoarece armatele nu dețin singure toate vehiculele și capacitățile logistice necesare unei desfășurări la scară foarte mare. Regulamentul urmărește, din acest motiv, să stabilească reguli aplicabile și transporturilor militare subcontractate companiilor, fără ca includerea lor într-o rezervă europeană să însemne automat rechiziționarea tuturor capacităților comerciale disponibile.

Kubilius a folosit planificarea NATO pentru a ilustra dimensiunea problemei logistice. El a indicat un model în care aproximativ 100.000 de militari ar trebui să poată fi desfășurați în primele zece zile, încă 200.000 în 30 de zile, iar o consolidare mult mai amplă ar putea implica 500.000 sau mai mulți militari într-un interval de până la 180 de zile. Aceste cifre sunt utilizate pentru dimensionarea nevoilor de transport și nu reprezintă un anunț privind desfășurarea iminentă a unor asemenea efective.

Noua legislație nu transferă către UE planificarea apărării naționale sau a NATO. Kubilius a subliniat că statele membre și NATO rămân responsabile pentru apărare, structura forțelor și stabilirea necesarului militar. Rolul regulamentului este să creeze condițiile juridice, logistice și de infrastructură care permit executarea rapidă a acestor planuri atunci când este necesar.

Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere în iunie, iar comisiile pentru securitate și apărare și pentru transport ale Parlamentului și-au stabilit propria poziție în aceeași lună. Cele două instituții susțin obiectivul general al accelerării transporturilor militare, dar diferă asupra unor elemente de implementare, inclusiv arhitectura mecanismului de urgență și modul de administrare a capacităților comune.

Comisia și Consiliul au indicat drept obiectiv finalizarea regulamentului până la sfârșitul lui 2026. Avertismentul lui Kubilius de la Hamburg intervine astfel într-o etapă de negociere, nu după adoptarea legislației: autorizațiile în trei zile, notificarea de urgență și rezerva comună de transport rămân componente ale viitorului sistem și nu pot fi tratate încă drept reguli aplicabile.