Microsoft Edge rămâne în afara regulilor speciale pentru „gatekeepers” după ce Tribunalul UE respinge acțiunea Opera

Microsoft Edge poate rămâne în afara obligațiilor suplimentare aplicate „gatekeeperilor” prin Digital Markets Act, după ce Tribunalul Uniunii Europene a respins la 2 septembrie acțiunea introdusă de Opera Norway, compania norvegiană care dezvoltă browserul Opera și concurează cu Edge. Opera contestase decizia Comisiei Europene de a nu desemna Microsoft drept gatekeeper pentru browserul său, susținând că poziția Edge în ecosistemul Windows și avantajele rezultate din preinstalare și setările implicite justificau aplicarea regulilor DMA.

Opera Norway dezvoltă browserul Opera, unul dintre concurenții Edge pe piața europeană. Compania s-a aflat printre furnizorii de browsere consultați de Comisie în timpul investigației asupra Edge și a contestat ulterior decizia din februarie 2024 prin care Microsoft nu a fost desemnat gatekeeper pentru browser.

Disputa a început după ce Microsoft a notificat Comisia în 2023 că Windows, Bing, Edge și Microsoft Advertising depășeau pragurile cantitative prevăzute de Digital Markets Act. Windows a fost desemnat serviciu deținut de un gatekeeper, dar Microsoft a susținut că Bing, Edge și Microsoft Advertising nu funcționau în practică drept porți suficient de importante între companii și utilizatori, chiar dacă depășeau criteriile numerice. Comisia a deschis o investigație și, în februarie 2024, a acceptat această argumentație.

În cazul Edge, unul dintre principalele elemente analizate a fost nivelul efectiv de utilizare. Datele disponibile Comisiei arătau că browserul Microsoft reprezenta 5,8% din vizualizările de pagini web pe toate tipurile de dispozitive în Europa în decembrie 2022. Chrome avea 59%, Safari 22%, iar pentru perioada 2020–2022 Firefox se situa la 6,4%, peste nivelul de 3,9% atribuit Edge pentru aceeași perioadă.

Opera a susținut că folosirea unor asemenea comparații echivala cu o analiză de cotă de piață nepotrivită pentru desemnarea unui gatekeeper. Tribunalul a respins argumentul și a stabilit că nivelul de utilizare poate fi folosit pentru evaluarea importanței reale a unui serviciu fără ca aceasta să însemne definirea unei piețe în sensul clasic al dreptului concurenței.

Un al doilea element a fost arhitectura tehnică a Edge. Browserul Microsoft folosește Blink, motorul open-source utilizat și de Chrome și Opera și administrat în cadrul proiectului Chromium. Motorul de browser controlează funcții esențiale precum interpretarea și afișarea paginilor web, viteza, fiabilitatea și compatibilitatea acestora.

Tribunalul a acceptat concluzia Comisiei că dependența de Blink reduce autonomia Microsoft asupra unor elemente centrale ale Edge. Chiar dacă Microsoft poate propune modificări ale Blink, acestea trebuie evaluate și aprobate în cadrul proiectului Chromium, ceea ce limitează capacitatea companiei de a controla unilateral motorul. Judecătorii au considerat că acest element poate fi relevant pentru evaluarea capacității Microsoft de a folosi browserul pentru a influența în propriul avantaj activitatea companiilor care furnizează conținut și servicii online.

Opera a acordat o importanță mai mare avantajelor obținute de Edge prin integrarea în Windows. Microsoft a preinstalat browserul pe propriul sistem de operare, l-a setat implicit, l-a fixat pe bara de activități și a configurat unele servicii Windows astfel încât paginile să fie deschise automat în Edge. Atunci când utilizatorii încercau să descarce un browser concurent din Edge, Microsoft afișa și mesaje prin care îi încuraja să renunțe la această alegere, iar Bing Chat a beneficiat la un moment dat de acces preferențial prin Edge.

Tribunalul a confirmat însă că aceste practici nu au făcut Edge suficient de important în utilizarea efectivă. Chiar pe calculatoarele cu Windows, Chrome era utilizat mult mai intens decât Edge, iar Edge avea un nivel de utilizare apropiat de Firefox. Integrarea în ecosistemul Microsoft nu a produs, în evaluarea instanței, un avantaj suficient de puternic pentru ca browserul să fie considerat o poartă importantă în sensul DMA.

Hotărârea conține însă și o constatare favorabilă Opera privind dreptul său de a contesta decizia. Comisia și Microsoft susținuseră că firma norvegiană nu era suficient de direct și individual afectată pentru a putea introduce acțiunea, dar Tribunalul a respins această obiecție.

Argumentul central privește ecranul de alegere a browserului prevăzut de DMA. Dacă Microsoft ar fi fost desemnat gatekeeper și pentru Edge, utilizatorilor Edge pe Windows ar fi trebuit să li se ofere o listă cu principalele browsere disponibile și posibilitatea de a alege unul dintre ele drept opțiune implicită. Tribunalul a constatat că Opera era unul dintre principalele browsere din Europa și că ar fi putut apărea pe această listă, așa cum apăruse deja pe ecranele de alegere oferite pentru Chrome și Safari.

Instanța a considerat că această posibilitate putea avea un efect comercial semnificativ pentru Opera. Edge și Opera aveau niveluri de utilizare apropiate pe anumite măsurători, iar Opera este optimizat pentru Windows. Un ecran de alegere ar fi permis companiei să ajungă mai ușor la utilizatorii Edge și să își crească capacitatea de a concura cu Microsoft.

Această concluzie i-a oferit Opera dreptul de a obține examinarea pe fond a cazului, dar nu a schimbat rezultatul. Tribunalul a respins argumentele privind utilizarea Edge, rolul Blink, avantajele ecosistemului Windows și modul în care Comisia a desfășurat investigația.

Judecătorii au clarificat și obligațiile Comisiei atunci când o companie încearcă să demonstreze că pragurile cantitative ale DMA nu reflectă poziția reală a unui serviciu. Comisia trebuie să desfășoare investigația cu atenție și imparțialitate și să țină cont de informațiile relevante pe care le are sau pe care le-ar putea obține în mod rezonabil, fără să se limiteze exclusiv la argumentele companiei investigate.

În cazul Edge, Tribunalul a constatat că analiza Comisiei a mers dincolo de argumentele prezentate de Microsoft. Au fost evaluate integrarea browserului în ecosistemul companiei, potențialul impact al funcțiilor de inteligență artificială, caracteristicile Edge și importanța sa pentru diferite categorii de companii care furnizează servicii online. Instanța a considerat că informațiile disponibile erau suficiente pentru concluzia că Edge nu reprezenta o poartă importantă.

Hotărârea menține astfel situația stabilită în februarie 2024: Microsoft este gatekeeper pentru Windows, însă Edge nu este desemnat separat drept serviciu-platformă care constituie o poartă importantă în sensul DMA.

Digital Markets Act impune obligații suplimentare companiilor care controlează servicii digitale suficient de importante pentru a funcționa ca puncte de acces între companii și utilizatori. Pentru browsere, asemenea obligații pot include facilitarea schimbării setărilor implicite și oferirea unui ecran prin care utilizatorii să poată selecta alte servicii disponibile.

Hotărârea Tribunalului din 2 septembrie nu este neapărat ultima etapă a dosarului. Decizia poate fi atacată la Curtea de Justiție în termen de două luni și zece zile de la notificare, însă un eventual recurs poate privi numai chestiuni de drept.