Peste 60% din garanția InvestEU susține finanțări cu risc ridicat pentru startup-uri, scale-up-uri și tehnologii inovatoare

Mai mult de 60% din garanția InvestEU este utilizată pentru produse financiare și beneficiari cu un profil de risc ridicat, inclusiv investiții equity și quasi-equity în startup-uri, scale-up-uri și tehnologii inovatoare, potrivit Comisiei Europene. Nathalie Berger, directoare în DG GROW și viitoare președintă a Steering Board-ului InvestEU, spune că acest model trebuie păstrat și extins în viitorul European Competitiveness Fund pentru ca firmele europene aflate în creștere să poată găsi capital în Europa.

Una dintre funcțiile centrale ale InvestEU este să intervină acolo unde riscul este suficient de ridicat încât investitorii privați să nu ofere capital în volumul sau în condițiile necesare. Comisia spune că mai mult de 60% din garanția programului este folosită în prezent pentru asemenea produse și destinatari.

Această componentă include investiții de tip equity și quasi-equity, care sunt diferite de un împrumut clasic. În loc să acorde doar credit unei companii, investitorul poate furniza capital sau instrumente care au caracteristici apropiate de capitalul propriu și acceptă o expunere mai mare la performanța viitoare a firmei.

InvestEU folosește în mare parte intermediari financiari, inclusiv fonduri de investiții care selectează startup-uri și scale-up-uri inovatoare și le oferă capital pentru dezvoltare. Programul poate susține și proiecte de infrastructură sau tehnologii aflate într-o etapă în care riscul comercial rămâne ridicat.

Pentru companiile inovatoare, problema nu este întotdeauna lipsa unui produs sau a unei tehnologii viabile. Dificultatea poate apărea după faza inițială, atunci când firma are nevoie de sume mult mai mari pentru industrializare, extindere în alte piețe, angajări și creșterea producției.

Această etapă, în care un startup încearcă să devină scale-up, este una dintre zonele în care Europa are dificultăți recurente de finanțare. În dezbaterea BUDG–ECON, eurodeputații au ridicat explicit problema companiilor promițătoare care nu găsesc suficient capital în UE și ajung să își mute activitatea sau să caute finanțare pe alte piețe.

Berger a prezentat păstrarea acestor companii în Europa drept unul dintre obiectivele viitorului instrument. Comisia vrea ca succesorul InvestEU să poată reduce riscul investițiilor private și să atragă capital către firmele aflate în creștere, fără ca acestea să fie obligate să caute finanțare în afara Uniunii.

Actualul InvestEU include deja produse tematice pentru această categorie. BEI și alți parteneri folosesc equity și quasi-equity pentru tranziția verde și inovare, cu accent pe companii care încearcă să treacă de la faza inițială de dezvoltare la comercializarea și extinderea tehnologiilor.

Comisia spune că aceste instrumente pot acoperi goluri de finanțare în tehnologii cu risc ridicat, aflate la început de piață sau în proces de scale-up, inclusiv în domenii legate de tranziția verde.

InvestEU nu investește însă singur în toate companiile. Garanția europeană este folosită pentru a împărți riscul cu BEI, EIF, băncile naționale de promovare, instituțiile internaționale și fondurile private care furnizează efectiv capitalul.

Acesta este mecanismul prin care o garanție publică relativ limitată poate susține un volum mai mare de investiții. Dacă o parte din risc este absorbită de garanția UE, un fond sau o instituție financiară poate accepta proiecte pe care altfel le-ar considera prea riscante.

În același timp, această logică obligă InvestEU să găsească un echilibru între risc și viabilitate. Programul nu este conceput pentru a finanța firme fără perspective economice, ci companii care pot deveni viabile și competitive, dar care nu găsesc suficient capital din cauza riscului, a maturității pieței sau a altor dificultăți de finanțare.

Briefingul Parlamentului arată că această distincție nu este întotdeauna simplă. Unele companii aflate în creștere pot fi clasificate drept „Undertakings in Difficulty” pe baza rezultatelor financiare istorice, chiar dacă perspectivele lor viitoare sunt bune și investitorii privați sunt interesați.

În aceste situații, o companie care investește masiv pentru creștere poate arăta slab în indicatorii financiari tradiționali și poate întâmpina dificultăți în accesarea instrumentelor europene tocmai în momentul în care are nevoie de capital pentru extindere.

Partenerii InvestEU au discutat posibilitatea unor metode mai flexibile de evaluare, inclusiv diferențierea mai clară între equity și granturi și utilizarea unor criterii care să reflecte mai bine perspectivele viitoare ale companiei.

Problema este relevantă pentru viitorul European Competitiveness Fund, unde InvestEU ar urma să fie integrat ca principal instrument de garantare și finanțare pentru o serie largă de politici europene.

Comisia propune o garanție bugetară de până la 70 de miliarde de euro pentru viitorul instrument și o creștere a ratei de provizionare de la 40% la 50%.

Provizionarea reprezintă partea din valoarea garanției pentru care bugetul UE pune deoparte resurse pentru eventualele pierderi. O rată mai mare oferă o protecție mai mare bugetului atunci când programul susține proiecte cu un profil mai riscant.

Berger a legat direct creșterea de la 40% la 50% de obiectivul de a finanța IMM-uri, startup-uri, scale-up-uri și industrii inovatoare. Comisia vrea ca viitorul program să poată prelua riscuri mai ridicate fără să pună în pericol stabilitatea mecanismului de garanție.

Această orientare este legată și de competitivitatea europeană. Comisia vede lipsa capitalului de creștere ca pe una dintre cauzele pentru care unele firme inovatoare europene își mută centrul de dezvoltare sau proprietatea către piețe unde accesul la finanțare este mai simplu.

În acest context, obiectivul declarat al viitorului instrument este ca firmele să poată începe, crește și rămâne în Europa, inclusiv atunci când dezvoltarea lor presupune investiții mari și perioade mai lungi înainte de obținerea profitului.

InvestEU a fost construit pentru a mobiliza investiții care nu ar fi avut loc în aceleași condiții fără o intervenție publică. Acest principiu, numit additionality, este esențial în cazul startup-urilor și scale-up-urilor, unde riscul poate fi mare chiar dacă potențialul comercial este semnificativ.

Ponderea de peste 60% alocată produselor cu risc ridicat arată că o parte importantă a programului este deja orientată către această zonă a pieței.

Viitorul European Competitiveness Fund ar urma să ducă modelul mai departe, cu o garanție mai mare și cu un buffer bugetar mai consistent. Miza va fi dacă această capacitate suplimentară poate transforma lipsa capitalului de creștere din Europa într-o problemă mai puțin frecventă pentru companiile inovatoare.