O treime dintre elevii de 15 ani din UE au rezultate slabe la matematică, arată PISA 2025

Aproximativ unul din trei elevi de 15 ani din Uniunea Europeană are rezultate slabe la matematică și citire, iar performanțele insuficiente rămân ridicate și la științe, potrivit analizei publicate de Comisia Europeană asupra rezultatelor PISA 2025. Datele indică 33,9% elevi în categoria de subperformanță la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 este ca proporția să scadă sub 15% în fiecare domeniu. Daily News 05 : 10 : 2026

Datele PISA 2025 confirmă o deteriorare care nu mai privește doar unul dintre domeniile evaluate. Comisia vorbește despre un declin susținut al competențelor de bază în rândul elevilor de 15 ani, iar distanța dintre rezultatele actuale și obiectivele stabilite pentru sfârșitul deceniului este mare în toate cele trei domenii analizate.

La matematică, 33,9% dintre elevii din UE se află sub nivelul de performanță urmărit prin cadrul european. Pentru atingerea țintei din 2030, această proporție ar trebui redusă sub 15%, ceea ce înseamnă că ponderea actuală este de peste două ori mai mare decât obiectivul european.

Situația este apropiată la citire, unde rata de subperformanță ajunge la 31,3%. La științe, proporția este mai redusă, de 25,9%, dar rămâne cu peste zece puncte procentuale deasupra obiectivului pentru 2030. Comisia concluzionează astfel că UE se îndepărtează, nu se apropie, de țintele stabilite pentru competențele de bază.

Problema nu apare numai la capătul inferior al distribuției. PISA 2025 indică și o reducere a ponderii elevilor cu performanțe foarte ridicate, ceea ce înseamnă că sistemele educaționale europene întâmpină dificultăți atât în reducerea rezultatelor slabe, cât și în dezvoltarea excelenței.

În 2025, numai 4,8% dintre elevii europeni se află în categoria performerilor de top la citire. Proporția este de 6,4% la științe și 6,8% la matematică. Obiectivul european pentru 2030 este ca minimum 12% dintre elevi să atingă nivelurile superioare de performanță în fiecare dintre cele trei domenii.

Niciun stat membru nu atinge această țintă la citire sau științe. La matematică, doar două țări din UE depășesc pragul de 12%. Rezultatele sugerează astfel că problema competențelor nu poate fi redusă la recuperarea elevilor aflați în dificultate, deoarece și proporția celor care ajung la niveluri foarte ridicate rămâne mult sub obiectivele comune.

Analiza Comisiei evidențiază și o diferență puternică în funcție de mediul socioeconomic. Elevii dezavantajați sunt de aproximativ patru ori mai predispuși decât cei favorizați să aibă rezultate slabe la științe. În sens invers, elevii din medii favorizate au o probabilitate de aproximativ opt ori mai mare să intre în categoria performerilor de top.

Această diferență arată că rezultatele educaționale nu sunt distribuite uniform și că originea socială continuă să influențeze puternic șansele unui elev. Problema privește atât riscul de a nu dobândi competențe suficiente, cât și accesul la nivelurile cele mai ridicate de performanță.

Comisia publică analiza înaintea unui nou pachet pentru educație pe care intenționează să îl prezinte în cursul acestui an. Executiva europeană spune că pachetul va urmări sprijinirea statelor membre pentru inversarea declinului competențelor de bază, susținerea profesorilor și adaptarea sistemelor educaționale la schimbările aduse de inteligența artificială.

Vicepreședinta executivă a Comisiei pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a legat rezultatele de condițiile în care lucrează profesorii. „Profesorii merită timpul, formarea și resursele necesare pentru această muncă esențială. Viitorul nostru pachet pentru educație va ajuta țările să sprijine profesorii, să consolideze competențele de bază și să pregătească educația pentru era inteligenței artificiale”, a declarat aceasta.

Comisia a lansat deja mai multe inițiative care încearcă să răspundă problemelor identificate. Printre acestea se numără Planul de acțiune pentru competențele de bază, Planul strategic pentru educația STEM și European Literacy Coalition. Aceste instrumente nu modifică direct programele școlare naționale, întrucât organizarea sistemelor de educație rămâne în principal competența statelor membre, dar permit coordonarea obiectivelor, finanțării și schimbului de practici la nivel european.

O nouă dimensiune este inteligența artificială. Comisia și OECD au elaborat un cadru comun pentru alfabetizarea în domeniul AI în învățământul primar și secundar, destinat să ajute sistemele educaționale să definească ce trebuie să înțeleagă și să poată face elevii într-un mediu în care instrumentele de inteligență artificială sunt utilizate tot mai frecvent.

Această componentă nu înlocuiește însă problema competențelor fundamentale evidențiată de PISA. Capacitatea de a utiliza instrumente digitale sau AI se construiește pe competențe precum citirea, matematica, raționamentul și evaluarea informației, astfel încât declinul lor poate afecta și capacitatea elevilor de a folosi tehnologiile noi în mod critic și eficient.

Rezultatele PISA 2025 pun astfel presiune asupra obiectivelor educaționale stabilite de UE pentru 2030 pe două fronturi. Europa are simultan o proporție prea mare de elevi care nu ating nivelurile urmărite și prea puțini elevi care ajung la cele mai înalte niveluri de performanță, în timp ce diferențele socioeconomice rămân foarte mari.

Următorul test pentru politica europeană va fi conținutul pachetului pentru educație anunțat de Comisie și măsura în care statele membre vor transforma obiectivele comune în intervenții asupra formării profesorilor, sprijinului pentru elevii dezavantajați și recuperării competențelor de bază.