Observatorul European al Mass-Mediei Digitale avertizează asupra creșterii dezinformării bazate pe identitate

Observatorul European al Mass-Mediei Digitale avertizează, într-o analiză publicată la 27 mai 2026, că dezinformarea online din Europa devine mai rapidă, mai adaptabilă și mai puternic legată de teme identitare, conspirații și conținut generat cu inteligență artificială.

Analiza este semnată de Paolo Cesarini, președintele Consiliului executiv al Observatorului European al Mass-Mediei Digitale, și face parte din ediția din mai 2026 a newsletterului „Signals & Noise”. Autorul precizează că opiniile exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția oficială a EDMO.

Pe scurt

1. Dezinformarea legată de conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a scăzut de la 39% din totalul cazurilor detectate în martie la 11% în aprilie.

2. În același timp, EDMO a identificat creșteri ale dezinformării legate de războiul din Ucraina și de migrație.

3. Analiza indică revenirea unor teorii conspiraționiste de tip pandemic, adaptate la crize noi de sănătate, energie sau securitate.

4. Evenimente violente în care sunt implicați sau invocați migranți și minorități sunt folosite pentru a alimenta narațiuni xenofobe și teoria „marii înlocuiri”.

5. EDMO semnalează creșterea conținutului AI produs la scară mare, numit de cercetători „slopaganda”, și monetizarea fricii, indignării și conspirațiilor.

Potrivit analizei, dezinformarea legată de conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a rămas una dintre principalele ținte ale manipulărilor informaționale, dar ponderea sa în totalul dezinformării detectate a scăzut puternic, de la 39% în martie la 11% în aprilie. Autorul arată că atenția s-a deplasat spre alte linii de conflict geopolitic și social, inclusiv războiul din Ucraina și migrația.

EDMO identifică cinci tendințe care au marcat luna mai: normalizarea gândirii conspiraționiste, instrumentalizarea politicilor identitare, campaniile de discreditare a adversarilor politici, diseminarea la scară industrială a conținutului generat cu inteligență artificială și monetizarea fricii și indignării.

Un prim tipar vizează revenirea teoriilor conspiraționiste. Autorul arată că atacul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă, al treilea atac împotriva lui Donald Trump în doi ani, a generat imediat speculații online potrivit cărora incidentul ar fi fost regizat sau ar fi reprezentat o operațiune de tip „false flag”. Aceste teorii au apărut în câteva minute și s-au răspândit pe X, Reddit, TikTok și forumuri marginale.

Analiza notează că utilizatorii par tot mai puțin dispuși să aștepte informații verificate și mai înclinați să presupună existența unor motive ascunse sau a unei manipulări organizate. În același timp, aceste narațiuni nu aparțin unei singure zone ideologice, ci sunt amplificate de influenceri din spații politice diferite.

EDMO semnalează și reactivarea unor narațiuni născute în perioada pandemiei. Un focar de hantavirus la bordul navei de croazieră MV Hondius a readus în circulație teme precum presupuse noi lockdownuri, acuzații împotriva companiilor farmaceutice, teorii despre arme biologice și variante ale narațiunii „plandemie”.

Autorul descrie aceste teorii drept cadre „plug-and-play”, adică modele narative preexistente care pot fi atașate rapid la orice criză nouă. Într-un alt exemplu, vechile teorii despre lockdownuri au fost adaptate în varianta unui presupus „lockdown energetic”, pe fondul temerilor privind conflictul din Orientul Mijlociu, blocajul din Strâmtoarea Hormuz, costurile energiei și inflația.

A doua direcție importantă privește migrația și dezinformarea bazată pe identitate. EDMO arată că infracțiuni sau incidente violente atribuite migranților ori minorităților sunt folosite pentru a susține narațiuni xenofobe și pentru a alimenta teoria conspiraționistă a „marii înlocuiri”, potrivit căreia elitele politice ar urmări înlocuirea populațiilor europene native prin migrație în masă.

Analiza citează cazuri din Italia, Germania și Spania în care evenimente complexe au fost simplificate sau fals atribuite migranților și minorilor migranți. În unele cazuri, narațiunile au fost amplificate în dezbateri politice și au contribuit la creșterea discursului instigator la ură online.

EDMO notează că efectele depășesc nivelul retoric. Monitorizarea indică o creștere a campaniilor de hărțuire împotriva ONG-urilor, organizațiilor care sprijină migranții și grupurilor pentru drepturile omului. În Irlanda, mai multe organizații nonprofit care asistă migranți au raportat abuzuri coordonate, suficient de severe pentru a reduce vizibilitatea lor pe rețelele sociale și pentru a crește măsurile de securitate pentru personal.

O altă tendință semnalată este folosirea atacurilor personale ca strategie geopolitică. În loc să combată direct politici sau decizii militare, campaniile de dezinformare folosesc scandaluri fabricate, asocieri false sau insinuări privind corupția morală pentru a discredita figuri publice. Potrivit analizei, rețele pro-ruse au continuat să răspândească afirmații false despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Tactici similare au vizat și lideri europeni precum Emmanuel Macron, Péter Magyar și Ursula von der Leyen. Autorul arată că astfel de atacuri funcționează deoarece loviturile emoționale la adresa integrității personale pot avea un impact mai mare decât argumentele politice factuale, iar prejudiciul reputațional poate persista chiar și după demontarea falsurilor.

În privința inteligenței artificiale, analiza arată că ponderea dezinformării generate cu AI a scăzut de la 20% la 14% între aprilie și mai 2026, dar fenomenul rămâne influent în comunicarea politică, campanii electorale și propaganda legată de război.

În campania electorală din Malta din 2026, EDMO a documentat răspândirea unui fenomen numit de cercetători „slopaganda”: meme, clipuri video și conținut sintetic produse în masă cu inteligență artificială, concepute mai degrabă pentru a provoca ridicol, furie și distribuire virală decât pentru a convinge printr-un argument coerent.

Această evoluție modifică natura propagandei. Dacă dezinformarea tradițională avea nevoie de coordonare, construcție ideologică și tehnici mai sofisticate de falsificare, instrumentele AI permit producerea rapidă și ieftină a unui volum mare de conținut emoțional. În acest model, cantitatea poate conta mai mult decât calitatea, iar repetiția și amplificarea algoritmică pot schimba percepția publică.

Analiza subliniază și dimensiunea economică a dezinformării. Potrivit EDMO, actorii care răspândesc conspirații nu sunt motivați doar de ideologie, ci și de profit. Sistemele de monetizare ale platformelor sociale recompensează interacțiunea indiferent de acuratețe, iar conținutul bazat pe frică, indignare și conspirații generează frecvent mai multă atenție decât informația factuală.

EDMO concluzionează că dezinformarea riscă să devină o forță structurală permanentă în viața democratică, dacă platformele, guvernele, cercetătorii, mass-media, fact-checkerii și organizațiile civice nu dezvoltă mecanisme mai puternice de protecție, alfabetizare media și responsabilitate digitală.

Pentru Uniunea Europeană, analiza este relevantă deoarece atinge direct funcționarea dezbaterii democratice, securitatea informațională, protecția minorităților și vulnerabilitatea proceselor electorale. Miza nu este doar combaterea unor afirmații false punctuale, ci capacitatea societăților europene de a menține un spațiu public în care faptele verificate să poată concura cu conținutul viral, emoțional și monetizat.