Ocuparea forței de muncă în UE ar urma să crească cu peste 4% până în 2035, pe fondul cererii pentru specialiști digitali și înlocuirii angajaților care se retrag

Ocuparea totală a forței de muncă în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene ar urma să crească cu peste 4% între 2023 și 2035, însă evoluția va fi distribuită inegal între sectoare și ocupații. Cedefop estimează creșteri rapide în domeniile digitale, cercetare, inginerie și producția de electricitate, în timp ce extracția cărbunelui și fabricarea combustibililor ar urma să piardă locuri de muncă. Pensionările și alte retrageri din activitate vor crea în același timp posturi care trebuie ocupate chiar și în ocupațiile în care numărul total al angajaților nu crește.

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Cedefop, estimează că profesioniștii și tehnicienii din tehnologia informației și comunicațiilor vor avea una dintre cele mai rapide creșteri ale ocupării până în 2035. Rata medie proiectată pentru aceste ocupații este de 2,5% pe an în UE, cu diferențe considerabile între state: aproximativ 1,3% în Italia și Germania și 7,8% în România.

Cercetarea și dezvoltarea, serviciile informatice și activitățile de arhitectură și inginerie se află de asemenea printre sectoarele cu cele mai rapide creșteri proiectate. În România, ocuparea în aceste domenii ar urma să avanseze cu peste 7% anual, comparativ cu peste 3% în Estonia și Danemarca. Proiecțiile indică o extindere a activităților legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, precum și a serviciilor care susțin digitalizarea și tranziția energetică.

Producția de electricitate ar urma să înregistreze o creștere anuală a ocupării de aproximativ 2% în UE. Rata proiectată ajunge la cel puțin 4% în Malta, Țările de Jos, România și Luxemburg. Modelul include efectele unor politici din pachetul Fit for 55, între care prețul carbonului în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, eficiența energetică, dezvoltarea surselor regenerabile și utilizarea tehnologiilor precum vehiculele electrice.

Evoluția este inversă în sectoarele legate de combustibilii fosili. Ocuparea în sectorul cărbunelui este proiectată să scadă anual cu 10,7%, cea mai accentuată reducere dintre sectoarele prezentate de Cedefop. Fabricarea combustibililor ar urma să piardă anual 4,4% din locurile de muncă. Aceste procente descriu schimbarea medie anuală proiectată a ocupării și nu numărul de angajați care își vor pierde locul de muncă într-un anumit an.

O parte importantă a cererii de lucrători nu va proveni din apariția unor posturi suplimentare, ci din necesitatea înlocuirii persoanelor care părăsesc ocupațiile existente. Cedefop include în această categorie pensionarea, formarea unei familii, emigrarea și alte retrageri temporare sau permanente din activitate. Modelul estimează ieșirile din fiecare ocupație folosind date privind vârsta și sexul angajaților, ratele de participare și vârsta de pensionare.

Această cerere de înlocuire poate produce oportunități de angajare chiar într-un sector aflat în stagnare sau declin. O ocupație poate avea mai puțini angajați în 2035 și totuși să necesite recrutări dacă un număr suficient de mare de persoane se pensionează sau părăsesc activitatea între timp. Cedefop consideră cererea de înlocuire cel mai important factor al necesarului total de forță de muncă, calculat ca pondere.

Versiunea 2026 a prognozei introduce o analiză distinctă a acestui necesar de înlocuire și separă calificările medii în două categorii: educație generală și formare profesională. Până acum, cele două trasee erau grupate în aceeași categorie, ceea ce limita posibilitatea de a identifica diferențele dintre cererea pentru absolvenții programelor generale și cea pentru persoanele cu calificări profesionale.

Separarea are însă o limită metodologică. Datele disponibile înainte de 2021 nu permit diferențierea completă între educația generală și cea profesională pentru toate grupele de vârstă. Cedefop proiectează mai întâi nivelul total al calificărilor medii, apoi îl împarte folosind ponderile medii observate între 2021 și 2023 pentru fiecare țară, grupă de vârstă și sex. Această structură este menținută constant în anii viitori din cauza lipsei unei serii istorice mai lungi.

Presiunile asupra recrutării vor fi amplificate de îmbătrânirea populației. Cedefop estimează o creștere anuală de peste 7% a numărului persoanelor de cel puțin 65 de ani care rămân în forța de muncă. Ritmul variază de la aproximativ 2% în state precum Belgia, Estonia, Ungaria și Letonia la peste 10% în România, Grecia, Slovenia, Franța și Croația. În același timp, forța de muncă din grupa 30–54 de ani ar urma să se reducă anual cu 0,2%.

Populația de vârstă activă, definită în raportul tehnic drept persoanele între 15 și 64 de ani, este proiectată să reprezinte 61% din populația UE în 2035, față de 64% în 2020 și 67% în 2010. Ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani ar urma să crească de la 18% în 2010 la 26% în 2035. Aceste evoluții nu arată automat câte persoane vor lucra, deoarece participarea la piața muncii depinde și de sex, vârstă, calificare, pensionare și condițiile economice.

Îmbătrânirea populației este asociată în proiecție cu o creștere de aproape 1% pe an a ocupării în activitățile de sănătate și în ocupațiile conexe, inclusiv profesioniști din sănătate, tehnicieni și lucrători în îngrijirea personală. Indicele Cedefop privind deficitul de forță de muncă și competențe indică presiuni în creștere pentru manageri, profesioniști și tehnicieni, generate de extinderea cererii, necesarul de înlocuire și nepotrivirile dintre calificările disponibile și cele cerute.

Prognoza acoperă cele 27 de state membre, Islanda, Norvegia, Elveția, Macedonia de Nord și Türkiye și folosește o metodologie comună pentru a permite comparații între țări. Modelul combină cererea de forță de muncă, oferta disponibilă, calificările populației, necesarul de înlocuire și posibilele dezechilibre dintre cerere și ofertă. Principalele date provin de la Eurostat, inclusiv conturile naționale, statisticile demografice și Ancheta europeană asupra forței de muncă.

Datele istorice utilizate în majoritatea modulelor ajung până în 2023. Pentru anii în care informațiile sectoriale lipsesc, modelul folosește dezagregări, interpolări sau date provenite din alte baze, inclusiv statisticile structurale ale întreprinderilor, baza STAN a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și surse naționale. În anumite cazuri, structura unei țări comparabile este folosită ca aproximare, cum se întâmplă pentru Luxemburg, unde sunt utilizate ponderi belgiene pentru unele serii lipsă.

Cedefop precizează că metodologia comună facilitează comparația internațională, însă nu poate include întotdeauna toate informațiile locale care influențează oferta și cererea de competențe. Prognoza trebuie completată cu date naționale atunci când este folosită pentru planificarea programelor de educație, formare sau investiții. Rezultatele sunt validate printr-o rețea de experți naționali, dar nu înlocuiesc prognozele realizate separat de state prin metodologii și surse proprii.

Cedefop este agenția descentralizată a UE care sprijină politicile europene privind educația și formarea profesională, competențele și calificările. Setul de date din 2026 este disponibil separat de instrumentul interactiv și conține proiecții până în 2035 pentru ocupare, sectoare, ocupații și educație.