Parlamentarii europeni și latino-americani cer un rol mai puternic pentru diplomația parlamentară în prevenirea conflictelor

Copreședinții Adunării Parlamentare Euro-Latino-Americane au cerut un rol mai puternic pentru diplomația parlamentară în prevenirea conflictelor și soluționarea pașnică a disputelor, într-un moment în care relația dintre Uniunea Europeană, America Latină și Caraibe este legată tot mai mult de securitate, comerț, democrație și guvernanță globală.

Pe scurt

1. Copreședinții EuroLat spun că diplomația parlamentară este un instrument esențial pentru prevenirea conflictelor și rezolvarea pașnică a disputelor.

2. Adunarea marchează 20 de ani de la formarea sa, în 2006, ca forum parlamentar al parteneriatului dintre Uniunea Europeană, America Latină și Caraibe.

3. Parlamentarii au discutat despre multilateralism, investiții, comerț sustenabil, inteligență artificială, criminalitate organizată, protecția minorilor online și drepturile omului.

4. Reuniunea a avut loc la scurt timp după summitul Uniunea Europeană, Mexic, unde a fost semnat Acordul Global modernizat și acordul comercial interimar.

5. Copreședinții EuroLat cer ca următorul secretar general al ONU să provină din regiunea Americii Latine și Caraibelor.

Gabriel Mato, eurodeputat PPE din Spania, și Daniel Caggiani, senator uruguayan, au afirmat că dialogul parlamentar dintre cele două regiuni este necesar într-un context global marcat de instabilitate. În comunicatul adoptat după reuniunea EuroLat de la Ciudad de México, cei doi au descris diplomația parlamentară drept „un instrument esențial pentru prevenirea conflictelor și soluționarea pașnică a disputelor”.

Mesajul vine într-un moment în care relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină sunt tot mai conectate la teme care depășesc cooperarea diplomatică tradițională. Parlamentarii au discutat despre investiții, comerț sustenabil, multilateralism, democrație, inteligență artificială, criminalitate organizată, protecția minorilor în mediul digital și impactul platformelor tehnologice.

EuroLat marchează 20 de ani de la formarea sa în 2006. Copreședinții au spus că adunarea a devenit un forum pentru dialog politic și formularea de propuneri comune între cele două regiuni, cu accent pe valori democratice, drepturile omului, pluralism, stat de drept și cooperare internațională.

În cele două decenii de activitate, EuroLat a abordat teme precum reziliența sistemelor alimentare, răspunsul multilateral la pandemia de COVID-19, combaterea discursului instigator la ură, ordinea multilaterală bazată pe reguli, acordurile comerciale echilibrate, transformarea digitală, schimbările climatice, justiția, cultura și coeziunea socială.

Reuniunea din Mexic a avut și o dimensiune economică importantă. Parlamentarii au discutat despre consolidarea parteneriatului biregional și despre investiții și comerț sustenabil, la câteva zile după summitul Uniunea Europeană, Mexic, unde a fost semnat Acordul Global modernizat, împreună cu acordul comercial interimar dintre cele două părți.

Acordurile cu Mexicul au fost evaluate ca parte a unei relații mai largi dintre Uniunea Europeană și regiunea latino-americană. Pentru cetățeni și companii, această relație poate influența comerțul, lanțurile de aprovizionare, investițiile, standardele sociale și de mediu, precum și cooperarea în domenii precum energia, digitalizarea și infrastructura.

Agenda reuniunii a inclus și teme de securitate și drepturi fundamentale. Parlamentarii au discutat despre lupta împotriva crimei organizate, traficul de arme, femicid, violența digitală bazată pe gen și protecția minorilor în mediile online.

Inteligența artificială a fost abordată din perspectiva democrației, un semn că dezbaterea privind tehnologiile digitale depășește cadrul economic și intră tot mai mult în zona drepturilor, proceselor electorale, dezinformării și responsabilității platformelor.

O altă temă a fost rolul comunităților indigene în consolidarea alianței biregionale și în protecția mediului. Printre propunerile discutate s-a aflat și reziliența de mediu, inclusiv protecția marină împotriva algelor sargassum, o problemă care afectează ecosisteme, turism și comunități costiere în mai multe zone din Caraibe și America Latină.

Copreședinții EuroLat au reafirmat angajamentul adunării față de democrație, multilateralism, respectarea suveranității naționale și integrității teritoriale, dezvoltare sustenabilă și consolidarea cooperării euro-latino-americane.

În comunicatul final, ei au cerut și ca următorul secretar general al ONU să provină din regiunea Americii Latine și Caraibelor. În opinia lor, o astfel de alegere ar corecta o datorie istorică și ar reprezenta un pas important pentru întărirea și revitalizarea sistemului de guvernanță globală.

Adunarea Parlamentară Euro-Latino-Americană este instituția parlamentară a parteneriatului strategic biregional dintre Uniunea Europeană, America Latină și Caraibe. EuroLat este formată din 150 de membri, jumătate eurodeputați și jumătate parlamentari latino-americani, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Latino-American, Parlamentului Andin, Parlamentului Central-American, Parlamentului Mercosur și congreselor din Chile și Mexic. Adunarea se reunește în sesiune plenară o dată pe an.