Parlamentul cere retragerea acțiunii pentru interzicerea opoziției din Georgia și sancțiuni împotriva liderilor Georgian Dream

Parlamentul European a adoptat joi, 8 octombrie, o rezoluție prin care cere retragerea imediată a acțiunii inițiate pentru interzicerea unor principale partide de opoziție din Georgia și solicită din nou sancțiuni individuale împotriva liderilor politici pe care îi consideră responsabili pentru reculul democratic, represiune și persecuția opoziției. Votul transformă dezbaterea din 7 octombrie într-o poziție formală a Parlamentului, dar rezoluția nu interzice ea însăși partide, nu instituie sancțiuni și nu produce modificări directe ale statutului Georgiei de țară candidată la UE.

Acțiunea constituțională care a declanșat noua reacție europeană a fost inițiată de membri ai majorității parlamentare Georgian Dream împreună cu grupuri politice aliate. Parlamentul georgian a confirmat în octombrie 2025 autenticitatea semnăturilor a 88 de parlamentari și a transmis Curții Constituționale o cerere privind declararea ca neconstituționale și interzicerea unor principale formațiuni de opoziție.

În forma inițială, acțiunea viza United National Movement, Coalition for Change și Strong Georgia–Lelo. Majoritatea și-a fundamentat solicitarea pe articolul 23 din Constituția Georgiei și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea fostei puteri și a formațiunilor pe care Georgian Dream le consideră succesoare sau asociate acesteia.

Autorii acțiunii susțin că partidele vizate ar fi acționat împotriva ordinii constituționale și intereselor statului și invocă doctrina „democrației militante”, potrivit căreia un sistem democratic poate lua măsuri împotriva organizațiilor care urmăresc distrugerea ordinii democratice. Existența acestui argument juridic este poziția oficială a majorității georgiene și nu reprezintă o constatare acceptată de instituțiile UE.

Parlamentul European ajunge la concluzia opusă asupra efectelor politice ale demersului. Rezoluția adoptată consideră existența unei opoziții politice funcționale o componentă esențială a democrației și avertizează că eliminarea formațiunilor concurente prin intermediul sistemului judiciar ar accentua transformarea Georgiei într-un sistem dominat de un singur partid.

Comisia exprimase aceeași preocupare în dezbaterea din 7 octombrie. Reprezentanta Comisiei a descris acțiunea de la Curtea Constituțională drept parte a unui atac sistematic asupra instituțiilor democratice, drepturilor fundamentale, pluralismului politic și statului de drept și a avertizat că asemenea măsuri subminează procesul de aderare la UE.

Riscul nu a apărut odată cu actuala acțiune. Raportul Comisiei privind extinderea pentru Georgia arăta deja că modificările legislative adoptate în mai 2025 extinseseră posibilitatea Curții Constituționale de a interzice inclusiv formațiuni considerate continuatoare ale unui partid declarat neconstituțional. Comisia avertiza că aceste dispoziții, împreună cu problemele privind independența instanțelor, pot afecta pluralismul și caracterul competitiv al alegerilor.

Rezoluția adoptată la Strasbourg reia și cererea pentru sancțiuni individuale. Printre numele vizate se află Bidzina Ivanishvili, fondatorul Georgian Dream și figura politică dominantă a formațiunii, premierul Irakli Kobakhidze, președintele Parlamentului Shalva Papuashvili și Kakha Kaladze, primarul Tbilisiului și secretar general al partidului.

Aceste persoane nu devin sancționate prin votul Parlamentului. Măsurile restrictive la nivelul UE, precum înghețarea activelor sau interdicțiile de călătorie, necesită o decizie separată a Consiliului. Parlamentul formulase cereri similare și în rezoluțiile precedente privind Georgia.

UE a adoptat deja alte măsuri în răspuns la deteriorarea situației politice. Din 6 martie 2026, regimul de călătorie fără viză este suspendat temporar pentru cetățenii georgieni care dețin pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale. Măsura nu se aplică populației georgiene în general și a fost introdusă inițial pentru 12 luni.

Comisia a explicat că măsura a fost determinată de încălcarea criteriilor privind democrația și drepturile fundamentale asociate regimului de liberalizare a vizelor. Dacă problemele nu sunt remediate, mecanismul permite extinderea ulterioară a suspendării, dar o asemenea extindere nu a fost decisă prin rezoluția Parlamentului din 8 octombrie.

În dezbaterea din plen, Comisia a mai amintit că UE a redus contactele politice la nivel înalt cu autoritățile georgiene, a suspendat reuniuni ale unor organisme create prin Acordul de asociere și a oprit asistența care beneficia direct autoritățile, încercând în același timp să mențină sprijinul pentru populație și societatea civilă.

David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, a legat acțiunea pentru interzicerea opoziției de alte restricții asupra spațiului politic și civic. El a menționat inclusiv închiderea birourilor din Tbilisi ale fundațiilor politice germane Konrad Adenauer și Friedrich Naumann, după modificarea regulilor privind finanțarea externă.

Poziția Comisiei este că amploarea reculului democratic din Georgia este fără precedent pentru o țară candidată. Georgia își păstrează formal statutul de candidat primit în 2023, dar procesul de aderare este practic blocat, iar progresele depind de revenirea la standardele privind statul de drept, libertățile fundamentale și pluralismul politic.

Autoritățile georgiene resping însă acuzația că procedura constituțională ar reprezenta o eliminare arbitrară a opoziției. În justificarea oficială a acțiunii, parlamentarii majorității afirmă că procedura este prevăzută de Constituție, că instanța trebuie să examineze probele și că interzicerea unei formațiuni poate fi compatibilă cu standardele europene atunci când aceasta constituie o amenințare reală pentru ordinea democratică.

Această diferență este acum esențială pentru relația UE–Georgia. Pentru autoritățile de la Tbilisi, litigiul este prezentat drept aplicarea mecanismelor constituționale împotriva unor formațiuni considerate anti-statale. Pentru Parlament și Comisie, modul în care aceste instrumente sunt folosite împotriva principalilor concurenți politici indică o restrângere a pluralismului incompatibilă cu obligațiile unei țări candidate la aderare.

Rezoluția din 8 octombrie nu decide rezultatul procesului aflat în fața Curții Constituționale din Georgia. Ea stabilește însă că, pentru majoritatea Parlamentului European, interzicerea principalelor formațiuni de opoziție ar adânci ruptura dintre autoritățile georgiene și UE și ar face și mai dificilă reluarea efectivă a procesului de aderare.