Parlamentul European și-a adoptat joi, 12 noiembrie, poziția de negociere privind mecanismul UE de protecție civilă și pregătirea pentru urgențe sanitare în perioada 2028–2034. Eurodeputații cer 12,42 miliarde de euro la prețuri curente, față de aproximativ 10,68 miliarde de euro în propunerea Comisiei. Votul îi permite Parlamentului să negocieze textul cu Consiliul UE. Suma finală va depinde și de acordul privind viitorul buget multianual.
Pe scurt
-
Poziția Parlamentului a fost aprobată cu 424 de voturi pentru, 105 împotrivă și 83 de abțineri.
-
Parlamentul cere 12,42 miliarde de euro pentru 2028–2034. Ar rezerva 40% pentru protecție civilă și rescEU, 40% pentru urgențe sanitare și 20% pentru nevoi neprevăzute.
-
Eurodeputații cer o flotă aeriană de stingere a incendiilor forestiere disponibilă din 2028, evaluarea vulnerabilităților la nivel local și rezerve medicale pentru crize transfrontaliere.
-
Parlamentul și Consiliul UE trebuie să convină asupra regulamentului. Bugetul multianual va stabili resursele disponibile.
Votul a urmat dezbaterii din 11 noiembrie, în care comisara europeană Hadja Lahbib a avertizat că alocările fixe pot îngreuna mutarea fondurilor către crize neprevăzute. Suma de 12,42 miliarde de euro figura deja în poziția interimară a Parlamentului asupra bugetului UE. Votul de joi stabilește poziția Parlamentului asupra regulamentului care va guverna programul. La prețurile din 2025, Parlamentul cere 11 miliarde de euro, iar Comisia a propus 9,458 miliarde.
Eurodeputații ar rezerva câte 40% pentru protecție civilă, inclusiv pentru rezerva europeană rescEU, și pentru pregătirea și răspunsul la urgențe sanitare. Ultima cincime ar rămâne disponibilă pentru nevoi neprevăzute. Statele membre păstrează răspunderea principală pentru intervenții, iar mecanismul UE le permite să solicite și să coordoneze ajutor atunci când resursele naționale sunt insuficiente.
Parlamentul vrea ca din 2028 rezerva rescEU să includă o flotă europeană de stingere a incendiilor forestiere. Înaintea dezastrelor, autoritățile ar urma să cartografieze vulnerabilitățile la nivel național, regional și local și să folosească serviciile spațiale ale UE pentru avertizarea populației. Mandatul prevede și pregătirea redresării după dezastre, un cadru de cooperare între autoritățile civile și militare și un statut juridic pentru voluntarii care participă la intervenții.
Pentru urgențele sanitare, Parlamentul propune stocuri de echipamente de protecție și de alte contramăsuri medicale, cooperare între centrele de îngrijire specializate și sprijin pentru transferul pacienților între state când un sistem sanitar este suprasolicitat. Proiectul ar reuni protecția civilă și pregătirea sanitară în același program, în cadrul bugetului UE de după 2027.
