AcasăEuropaParlamentul European cere 47,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ și burse adaptate...


Parlamentul European cere 47,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ și burse adaptate costului vieții în perioada 2028–2034

Bogdan Andrzej Zdrojewski la tribuna Parlamentului European, în dezbaterea Erasmus+ din 21 octombrie 2026, la Strasbourg.
Bogdan Andrzej Zdrojewski, raportor pentru Erasmus+ 2028–2034, în dezbaterea din plen de la Strasbourg, la 21 octombrie 2026. A doua zi, eurodeputații au susținut o finanțare de aproximativ 47,4 miliarde de euro și granturi adaptate costurilor participanților.

Parlamentul European a susținut joi, 22 octombrie, o finanțare de aproximativ 47,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ în perioada 2028–2034 și burse care să țină mai bine pasul cu cheltuielile participanților. Textul privind viitorul program a primit 454 de voturi pentru, 34 împotrivă și 93 de abțineri. Suma cerută de eurodeputați depășește cu circa 6,56 miliarde de euro propunerea Comisiei Europene, dar bugetul și noile reguli trebuie încă negociate cu guvernele statelor membre.

Pe scurt

  1. Plenul a susținut textul privind Erasmus+ 2028–2034 cu 454 de voturi pentru, 34 împotrivă și 93 de abțineri.

  2. Parlamentul cere aproximativ 47,4 miliarde de euro în prețuri curente pentru șapte ani, cu circa 6,56 miliarde peste propunerea Comisiei. Finanțarea finală nu este încă adoptată.

  3. Eurodeputații vor granturi care să reflecte costul vieții și al locuințelor la destinație și un obiectiv de cel puțin 20% participanți la mobilități cu oportunități reduse.

  4. Prioritățile includ educația, formarea profesională, sportul și alianțele universitare, cu păstrarea accesului la voluntariat și solidaritate după integrarea Corpului european de solidaritate.

  5. Parlamentul susține garanții privind respectarea valorilor UE, inclusiv monitorizare și posibile sancțiuni; aceste propuneri nu sunt reguli nou intrate în vigoare.

  6. Urmează negocieri cu Consiliul și acordul asupra bugetului multianual al UE. Votul nu modifică imediat bursele actuale și nu stabilește sumele sau numărul beneficiarilor din România.

Pentru cei care vor să studieze sau să se formeze în altă țară, miza este cât din costul mobilității poate acoperi sprijinul european. Parlamentul cere ca finanțarea să reflecte diferențele de cost al vieții și al locuințelor între țări, regiuni și orașe. Raportul pregătit de Comisia pentru cultură și educație prevede și luarea în calcul a inflației, puterii de cumpărare și cheltuielilor de transport.

Poziția susținută de plen include obiectivul ca persoanele cu oportunități reduse să reprezinte cel puțin 20% dintre participanții la mobilități, potrivit comunicatului publicat după vot de grupul Renew Europe. Sunt vizate bariere care pot ține de venituri, situație socială, dizabilitate sau locul de proveniență. Pentru solicitanții din România, adaptarea granturilor la costurile destinației ar putea reduce diferența pe care trebuie să o acopere din resurse proprii.

Finanțarea cerută de Parlament este de 47.387.963.000 de euro, în prețuri curente, față de cele 40.827.000.000 de euro propuse de Comisie. Aceasta ar urma să susțină programul pe întreaga perioadă de șapte ani. Votul nu pune însă la dispoziția studenților o nouă bursă și nu modifică imediat granturile acordate prin actualul Erasmus+ 2021–2027.

Eurodeputații susțin acces mai larg la mobilități pentru învățământul superior, școli, formarea profesională și educația adulților. Printre prioritățile prezentate după vot se află și sprijinirea alianțelor de universități europene, precum și deschiderea unor oportunități pentru sportivi, antrenori și persoanele implicate în sportul de la nivelul comunităților.

Viitorul Erasmus+ ar urma să integreze activitățile Corpului european de solidaritate. Parlamentul cere ca voluntariatul și proiectele de solidaritate să rămână vizibile și accesibile în noua structură, cu o repartizare mai clară a finanțării între domeniile programului.

Respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii este o altă condiție pe care eurodeputații vor să o consolideze. Potrivit Renew Europe, textul votat prevede monitorizare și posibile sancțiuni pentru participanții și beneficiarii care încalcă aceste valori. Raportul CULT menționează măsuri proporționale, care pot ajunge până la recuperarea fondurilor; acestea sunt propuneri pentru viitorul program, nu sancțiuni nou intrate în vigoare.

Votul plenului duce discuția dincolo de propunerile pregătite în comisia parlamentară, prezentate anterior de 2EU. Raportorul dosarului este eurodeputatul polonez Bogdan Andrzej Zdrojewski, din PPE. Forma finală a programului și nivelul finanțării vor depinde de negocierile dintre Parlament și Consiliu și de acordul asupra bugetului multianual al UE pentru 2028–2034. Până atunci, valoarea viitoarelor burse și numărul beneficiarilor din România rămân de stabilit.


























RELATED ARTICLES