Parlamentul European cere întoarcerea necondiționată a copiilor ucraineni deportați și extinderea sancțiunilor

Parlamentul European a cerut Rusiei să returneze imediat, în siguranță și necondiționat, copiii ucraineni deportați sau transferați forțat. Rezoluția a fost adoptată la Bruxelles, la 12 noiembrie, cu 536 de voturi pentru, 8 împotrivă și 37 de abțineri. Eurodeputații cer ca întoarcerea copiilor să fie o prioritate a oricăror negocieri de pace, fără a fi condiționată de concesii teritoriale, schimburi de prizonieri sau alte acorduri politice.

Votul a urmat dezbaterii din 11 noiembrie, în care șefa diplomației UE, Kaja Kallas, ceruse acces pentru ONU, UNICEF și Comitetul Internațional al Crucii Roșii la copiii aflați sub controlul Rusiei. Rezoluția cere autorităților ruse și belaruse să comunice unde se află copiii și să permită organizațiilor internaționale accesul necesar pentru identificare și reunirea familiilor. Parlamentul cere și anularea adopțiilor ilegale și a modificărilor impuse asupra identității și cetățeniei copiilor.

Textul adoptat consemnează 20.651 de cazuri verificate de deportare sau transfer forțat până în septembrie 2026. Cifra de aproximativ 1,6 milioane se referă la copiii ucraineni care trăiesc sub ocupație, inclusiv aproximativ 600.000 de vârstă școlară. Potrivit datelor ucrainene citate în rezoluție, până la 28 octombrie s-au întors 2.752 de copii care fuseseră deportați, transferați forțat sau recuperați din teritoriile ocupate. La 12 noiembrie, Ministerul Politicii Sociale din Ucraina a comunicat un bilanț de 2.808 copii readuși prin inițiativa Bring Kids Back UA.

Pentru copiii rămași sub ocupație, eurodeputații cer încetarea rusificării forțate, a îndoctrinării și a pregătirii militare, precum și acces la educație în limba ucraineană. Ei solicită ca minorii să poată pleca voluntar și în siguranță împreună cu familiile lor spre teritoriul controlat de Ucraina. Pentru copiii întorși, Parlamentul cere finanțare pe termen lung pentru sprijin psihologic, servicii medicale, educație, refacerea documentelor de identitate și reintegrarea în familie. Rezoluția salută angajamentul anterior al Comisiei Europene de a mobiliza încă 50 de milioane de euro pentru sistemul ucrainean de protecție a copilului.

Parlamentul cere statelor membre să recunoască faptele descrise ca genocid și își reafirmă sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și mandatele de arestare emise pe numele lui Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova în dosarul privind deportarea și transferul ilegal al copiilor. Separat, comisia internațională independentă de anchetă a ONU a calificat în martie deportările, transferurile forțate și disparițiile forțate ale copiilor drept crime împotriva umanității. Eurodeputații cer extinderea anchetelor și la funcționarii și colaboratorii care ar fi facilitat aceste fapte.

Consiliul UE a sancționat în septembrie încă 10 persoane și 17 entități pentru implicare în deportare, transfer forțat sau asimilare. Parlamentul cere acum extinderea măsurilor la întreaga rețea de persoane și organizații implicate. Rezoluția citează o investigație a Universității Yale potrivit căreia Gazprom, Rosneft și structuri asociate ar fi finanțat sau facilitat transportul și reeducarea a aproximativ 2.158 de copii între 2022 și 2025. Eurodeputații cer examinarea constatărilor și sancționarea entităților implicate, inclusiv a celor două companii și a filialelor lor, atunci când sunt îndeplinite criteriile juridice. Consiliul UE decide eventualele noi înscrieri pe listele de sancțiuni.

Credit foto · © Uniunea Europeană, 2026 / Parlamentul European. Înregistrarea integrală · CC BY 4.0. Decupaj pentru card.