Parlamentul European cere măsuri mai dure împotriva recrutării copiilor de către rețele criminale

Parlamentul European cere măsuri mai ferme împotriva recrutării copiilor de către grupări criminale organizate și teroriste, într-un moment în care minorii sunt folosiți tot mai des pentru activități ilegale, inclusiv prin contacte online. Într-o rezoluție adoptată prin ridicare de mână, eurodeputații cer prevenție, aplicarea mai strictă a legilor digitale, anchete comune împotriva recrutorilor și sprijin special pentru copiii vulnerabili.

Pe scurt

1. Parlamentul European condamnă recrutarea și exploatarea copiilor de către grupări criminale organizate și teroriste, online și offline.

2. Eurodeputații cer o abordare bazată pe prevenție, cu identificarea timpurie a copiilor aflați în risc și intervenții la nivel comunitar.

3. Parlamentul vrea ca recrutarea copiilor să fie tratată explicit în viitorul plan de acțiune al Uniunii Europene pentru protecția copiilor împotriva criminalității.

4. Eurodeputații cer anchete comune mai puternice, cu implicarea statelor membre, Europol și Eurojust, împotriva recrutorilor și actorilor de rang înalt.

5. Potrivit datelor Europol citate de Parlament, minorii sunt implicați în peste 70% dintre piețele criminale, inclusiv criminalitate cibernetică, fraude online, trafic de droguri, trafic de migranți și infracțiuni contra proprietății.

Recrutarea copiilor în criminalitatea organizată nu mai este descrisă de Parlamentul European ca o problemă marginală sau locală. Eurodeputații vorbesc despre un fenomen în creștere, în care grupări criminale și teroriste folosesc atât strada, cât și platformele digitale pentru a atrage, manipula, constrânge și exploata minori.

În practică, copiii pot fi recrutați pentru sarcini aparent mici, transport, supraveghere, mesaje, intimidare, fraude online sau livrări, înainte de a fi împinși spre infracțiuni mai grave. Parlamentul atrage atenția asupra fenomenului de „crime-as-a-service”, în care tinerii sunt contactați online și folosiți pentru misiuni criminale punctuale, în timp ce cei care organizează rețeaua rămân la distanță.

Eurodeputații cer ca răspunsul să nu se concentreze doar pe minorii care comit faptele, ci pe recrutorii, instigatorii și actorii de rang înalt care îi folosesc. Parlamentul vrea anchete comune mai puternice, care să implice statele membre, Europol și Eurojust, pentru a lovi structurile care exploatează copiii, nu doar executanții minori.

Rezoluția insistă că minorii trebuie tratați ca minori. Parlamentul spune că interesul superior al copilului trebuie să fie prima considerație a autorităților, chiar și atunci când copilul a fost implicat în activități ilegale. Această abordare nu elimină răspunderea penală acolo unde ea există, dar cere ca protecția, trauma, vulnerabilitatea și recuperarea să fie luate în calcul.

Eurodeputații cer o abordare bazată pe prevenție, cu sisteme integrate de protecție centrate pe copil, sensibile la dimensiunea de gen, informate de traumă și construite prin cooperarea mai multor sectoare. Scopul este identificarea timpurie a copiilor aflați în risc și intervenția înainte ca aceștia să fie prinși de rețele criminale.

Un element important este comunitatea. Parlamentul cere intervenții locale, apropiate de școli, familii, servicii sociale, autorități locale și organizații care lucrează cu tinerii. Logica este că recrutarea nu poate fi combătută doar prin poliție, dacă vulnerabilitățile care o fac posibilă, sărăcie, abandon școlar, violență, lipsa sprijinului familial sau presiunea grupului, nu sunt abordate.

Parlamentul cere ca viitorul plan de acțiune al Uniunii Europene pentru protecția copiilor împotriva criminalității să recunoască explicit recrutarea copiilor de către grupări criminale organizate și teroriste ca prioritate. Eurodeputații vor un pilon dedicat prevenției, cu mecanisme de avertizare timpurie.

În zona penală, Parlamentul cere ca viitoarea actualizare a regulilor privind criminalitatea organizată să includă prevederi specifice despre recrutarea copiilor. Un exemplu menționat este tratarea recrutării minorilor ca circumstanță agravantă.

Eurodeputații cer și o definiție comună nouă a „organizației criminale”, care să țină cont de folosirea violenței, corupției sau intimidării de către grupări criminale. O astfel de definiție ar putea ajuta autoritățile naționale să lucreze mai coerent atunci când rețelele operează în mai multe state membre.

Rezoluția menționează și folosirea articolelor pirotehnice ca arme. Parlamentul spune că legislația relevantă a Uniunii Europene ar trebui revizuită cât mai curând pentru a răspunde acestei forme de violență.

Dimensiunea online este centrală în rezoluție. Parlamentul spune că recrutarea copiilor pe internet a devenit parte a modului de operare al grupărilor criminale organizate și teroriste. Platformele și serviciile digitale pot fi folosite pentru identificarea, țintirea, manipularea și constrângerea copiilor.

Eurodeputații cer Comisiei Europene și statelor membre să aplice robust și consecvent legislația existentă, inclusiv Digital Services Act. Ei spun că lipsa de cooperare suficientă între platforme în privința recrutării și exploatării criminale creează un gol important de aplicare.

Viitorul Digital Fairness Act este prezentat ca o ocazie de a întări protecția minorilor online și de a închide lacunele de reglementare. Pentru cititori, miza este simplă: dacă recrutarea copiilor are loc prin aplicații, jocuri, rețele sociale sau servicii de mesagerie, aplicarea regulilor digitale devine parte a politicii anticrimă.

Parlamentul acordă o atenție specială fetelor și tinerelor femei. Eurodeputații spun că acestea sunt vizate disproporționat de rețele criminale, inclusiv prin grooming, trafic și exploatare sexuală. Fetele se confruntă și cu bariere specifice atunci când încearcă să scape de constrângere criminală sau să aibă acces la justiție, recuperare și reintegrare.

Din acest motiv, măsurile de prevenire, protecție și sprijin trebuie să răspundă vulnerabilităților și nevoilor specifice ale fetelor. Parlamentul cere servicii care să țină cont de gen, de traumă și de riscurile de revictimizare.

Rezoluția cere și cooperare internațională cu țări partenere pentru combaterea rețelelor transfrontaliere de recrutare. În același timp, Parlamentul cere atenție specială pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate ridicată, inclusiv copiii neînsoțiți și copiii migranți.

Datele citate de Parlament arată dimensiunea fenomenului. Potrivit Europol, minorii sunt implicați în peste 70% dintre piețele criminale, inclusiv criminalitate cibernetică și fraude online, trafic de droguri și violențe conexe, trafic de migranți și infracțiuni contra proprietății.

Rezoluția vine după un alt vot al Parlamentului European, din ianuarie 2026, privind uciderea lui Mehdi Kessaci la Marsilia. Atunci, Parlamentul a condamnat recrutarea sistematică a tinerilor de către bande criminale și a cerut prevenție, protecție și urmărire penală mai puternice, inclusiv sprijin specializat pentru minori.

Mesajul Parlamentului este că recrutarea copiilor de către rețele criminale trebuie tratată simultan ca problemă de securitate, protecție a copilului, justiție penală, educație, incluziune socială și reglementare digitală. Fără această combinație, minorii riscă să fie tratați doar ca autori ai unor fapte, nu și ca victime ale unor rețele care îi folosesc pentru profit, intimidare și violență.

Rezoluția Parlamentului European nu este legislație direct aplicabilă, dar stabilește priorități politice pentru viitoarele inițiative ale Uniunii Europene privind protecția copiilor, criminalitatea organizată și siguranța online. Documentul cere Comisiei Europene, statelor membre și agențiilor europene să lege prevenția, aplicarea legii și protecția victimelor într-un răspuns comun.