Parlamentul European cere ca stagiile profesionale să fie plătite și însoțite de protecție socială, iar accesul la formare să îi ajute pe lucrători să treacă spre locuri de muncă mai bune. Aceste cerințe fac parte din poziția adoptată miercuri, 21 octombrie, asupra orientărilor europene pentru ocupare. Propunerea Comisiei a fost aprobată cu amendamente, cu 434 de voturi pentru, 212 împotrivă și 23 de abțineri.
Pe scurt
-
Parlamentul European a aprobat cu amendamente propunerea privind orientările pentru ocupare, la 21 octombrie, cu 434 de voturi pentru, 212 împotrivă și 23 de abțineri. Decizia finală aparține Consiliului UE.
-
Eurodeputații cer stagii plătite, cu acord scris care să precizeze remunerația, durata și obiectivele de învățare. Stagiarii ar trebui să beneficieze de protecție socială, mentorat și egalitate de tratament.
-
Poziția pune accentul pe accesul la formare și recalificare, condiții de muncă mai bune, combaterea contractelor abuzive și folosirea transparentă și responsabilă a algoritmilor la locul de muncă.
-
Combaterea sărăciei este legată de venituri adecvate, protecție socială și acces la locuințe, sănătate, educație și îngrijirea copiilor. Aceste servicii pot înlătura bariere care împiedică oamenii să muncească.
-
Orientările vor servi evaluării și coordonării politicilor naționale în Semestrul european, inclusiv în România. Avizul Parlamentului nu introduce singur obligații noi pentru angajatori sau un program de plăți.
Votul stabilește avizul Parlamentului într-un dosar care coordonează politicile de ocupare ale statelor membre. Decizia finală revine Consiliului UE, iar cerințele formulate de eurodeputați nu devin automat reguli aplicabile angajatorilor prin aprobarea acestui aviz.
Parlamentul pune accentul pe calitatea muncii, dincolo de simpla creștere a numărului de persoane angajate. În textul său, prima dintre cele patru orientări este reformulată pentru a urmări explicit crearea de locuri de muncă de calitate. Salariile adecvate, stabilitatea contractelor, sănătatea și securitatea la locul de muncă, posibilitatea de a învăța și reprezentarea lucrătorilor sunt tratate ca elemente care pot ajuta atât oamenii, cât și întreprinderile să se adapteze schimbărilor economice.
Pentru tinerii care intră pe piața muncii, eurodeputații cer stagii și programe de ucenicie plătite, accesibile și de calitate. Un stagiu ar trebui să înceapă pe baza unui acord scris care precizează durata, remunerația, obiectivele de învățare, drepturile și obligațiile părților și modul în care este asigurat mentoratul. Textul cere și remunerație echitabilă, protecție socială și egalitate de tratament pentru stagiari, astfel încât experiența profesională să ofere o cale reală de învățare și intrare în muncă.
Formarea continuă este abordată și pentru adulții deja angajați sau aflați în căutarea unui loc de muncă. Parlamentul cere acces la educație și pregătire de calitate, orientare profesională și posibilități de recalificare pe parcursul vieții. Conturile individuale de învățare și certificările pentru cursuri scurte sunt printre instrumentele care pot fi folosite, acolo unde sunt potrivite. Pregătirea ar trebui legată de posturile și competențele cerute în economie, inclusiv în regiunile afectate de îmbătrânire, plecarea populației și reducerea populației de vârstă activă.
Poziția Parlamentului încearcă să lege aceste investiții de condițiile în care firmele pot recruta și se pot extinde. Ea susține reducerea sarcinilor administrative inutile, păstrând respectarea drepturilor lucrătorilor și a standardelor sociale și de mediu. Sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii urmărește și capacitatea acestora de a recruta, pregăti și păstra personal calificat.
Utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă aduce o altă dimensiune a protecției. Eurodeputații cer transparență, nediscriminare și răspundere umană în folosirea algoritmilor, inclusiv în activitățile mediate de platforme și intermediari. Ei susțin adaptarea pregătirii profesionale la schimbările produse de AI și monitorizarea efectelor asupra recrutării și funcționării pieței muncii.
Aceste cerințe sunt însoțite de măsuri împotriva muncii nedeclarate, a activităților independente fictive și a contractelor folosite abuziv. Parlamentul cere ca inspectoratele de muncă să aibă suficient personal și resurse pentru controale, iar serviciile publice de ocupare să poată oferi sprijin adaptat fiecărei persoane. Pentru șomeri, textul leagă indemnizațiile adecvate de formare și consiliere care să faciliteze găsirea unui loc de muncă durabil, potrivit pe cât posibil competențelor lor.
Combaterea sărăciei rămâne legată de ocupare, dar include și veniturile, locuințele și serviciile de care oamenii au nevoie pentru a putea munci. Textul cere protecție socială accesibilă, sprijin pentru persoanele cu resurse insuficiente și acces la servicii precum educația, sănătatea și îngrijirea copiilor. Lipsa unei locuințe accesibile poate împiedica acceptarea unui post în altă localitate sau păstrarea angajaților, iar un loc de muncă prost plătit poate lăsa o gospodărie în sărăcie.
Participarea persoanelor care întâmpină bariere este tratată prin măsuri mai concrete decât simpla încurajare a angajării. Pentru persoanele cu dizabilități, Parlamentul susține accesibilitatea și adaptarea rezonabilă a locului de muncă. Pentru părinți și persoanele cu responsabilități de îngrijire, accesul la servicii la prețuri accesibile și de calitate și la formule de lucru potrivite poate face diferența între posibilitatea de a accepta un post și rămânerea în afara pieței muncii.
Cele patru orientări acoperă crearea locurilor de muncă, accesul la ocupare și competențe, funcționarea piețelor muncii și dialogul social, respectiv incluziunea și combaterea sărăciei. Comisia a propus actualizarea lor completă în iunie, cu un accent mai mare pe calitatea muncii, educație și protecție socială. Raportoarea Parlamentului este Li Andersson, eurodeputată finlandeză din grupul Stângii, iar Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a aprobat raportul înaintea votului din plen.
În practică, orientările oferă repere pentru analiza politicilor naționale în Semestrul european, ciclul anual de coordonare economică și socială. Comisia evaluează situația fiecărei țări și propune recomandări, pe care Consiliul le examinează și le adoptă. Cadrul se aplică tuturor statelor membre, inclusiv României, unde relevanța sa privește felul în care politicile de formare, serviciile de ocupare și protecția socială sunt legate între ele.
După adoptarea de către Consiliu, statele trebuie să țină seama de orientări în politicile de ocupare și în programele lor de reformă. Miza votului Parlamentului este conținutul acestor repere comune și atenția acordată calității muncii. Măsurile naționale concrete și finanțarea lor vor depinde de actul final și de deciziile luate în procedurile și programele aplicabile.
