Parlamentul și regiunile cer finanțare dedicată pentru climă după ce LIFE nu mai apare ca program separat

Eurodeputații din Comisia pentru mediu și reprezentanții Comitetului European al Regiunilor cer păstrarea unei finanțări identificabile și predictibile pentru adaptarea la schimbările climatice, biodiversitate și protecția mediului în bugetul UE pentru 2028-2034, după ce propunerea Comisiei Europene nu mai include LIFE ca program separat. Disputa nu privește dispariția tuturor banilor pentru mediu, deoarece Comisia propune integrarea acestor obiective în mai multe instrumente, ci dacă proiectele locale și regionale vor avea în continuare o sursă de finanțare suficient de clară și accesibilă.

LIFE este în prezent singurul program al bugetului UE dedicat exclusiv mediului și acțiunii climatice. În perioada 2021-2027 are un buget de aproximativ 5,43 miliarde EUR și finanțează patru domenii: natură și biodiversitate, economie circulară și calitatea vieții, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și tranziția către energie curată.

Acest model ar urma să se schimbe din 2028. Propunerile Comisiei pentru următorul cadru financiar nu mai prevăd un program LIFE autonom. Acțiunile care intră astăzi sub această denumire ar urma să fie finanțate prin instrumente cu obiective mult mai largi, între care Planurile naționale și regionale de parteneriat și Fondul european pentru competitivitate.

Comisia susține că integrarea nu reduce importanța politicilor climatice și de mediu. Propunerea introduce pentru prima dată o țintă comună potrivit căreia cel puțin 35% din cheltuielile întregului buget 2028-2034 ar trebui să contribuie la obiective climatice și de mediu. Acestea includ reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice, protecția apei și a resurselor marine, economia circulară, prevenirea poluării și protejarea și restaurarea biodiversității.

Pentru unele dintre cele mai mari instrumente, ținta este mai ridicată. Anexa propunerii Comisiei privind urmărirea performanței stabilește că Planurile naționale și regionale de parteneriat și Fondul european pentru competitivitate ar trebui să contribuie cu cel puțin 43% din pachetele lor financiare la obiective climatice și de mediu. Horizon Europe are o țintă de 40%, Connecting Europe Facility de 70%, iar Global Europe de 30%.

Aceste procente nu reprezintă însă fonduri separate la care o municipalitate, o regiune sau o organizație de mediu poate aplica exclusiv pentru un proiect climatic. Ele sunt obiective de cheltuieli în interiorul unor programe care finanțează simultan multe alte politici. În Planurile naționale și regionale de parteneriat, de exemplu, banii trebuie să acopere și coeziunea, agricultura, politicile sociale, migrația, securitatea și alte priorități.

Aici apare principala critică formulată de membrii ENVI și ENVE la reuniunea comună din 12 octombrie. Un obiectiv procentual ridicat poate demonstra cât din buget contribuie, într-o formă sau alta, la mediu și climă, dar nu garantează existența unei linii bugetare accesibile direct pentru un proiect de restaurare a unui habitat, adaptarea unui oraș la valurile de căldură sau protecția unei regiuni împotriva inundațiilor.

Lipsa unui program autonom schimbă și vizibilitatea finanțării. În sistemul actual, beneficiarii pot identifica apeluri LIFE dedicate unor categorii precise de proiecte. În noua arhitectură, finanțarea poate proveni din mai multe instrumente, iar accesul poate depinde mai mult de prioritățile stabilite în planurile naționale și regionale sau de criteriile altor programe europene.

Pierfrancesco Maran, președintele Comisiei ENVI a Parlamentului European, și Kostas Bakoyannis, președintele Comisiei ENVE a Comitetului European al Regiunilor, au legat problema finanțării de capacitatea orașelor și regiunilor de a face față inundațiilor, incendiilor, secetei și valurilor de căldură. Cele două organisme cer menținerea unei finanțări predictibile și o implicare efectivă a autorităților locale și regionale în stabilirea investițiilor.

Parlamentul European formulase deja o cerere concretă în poziția sa asupra viitorului buget. Rezoluția adoptată în aprilie susține continuarea acțiunilor finanțate astăzi prin LIFE și cere 3,39 miliarde EUR în prețuri curente, echivalentul a 3 miliarde EUR în prețuri constante din 2025, ca finanțare dedicată în cadrul Fondului european pentru competitivitate. Parlamentul cere în plus ca alte activități LIFE să poată fi finanțate prin viitoarea facilitate europeană pentru a menține nivelul general de sprijin.

Această sumă nu trebuie comparată direct cu bugetul actual de aproximativ 5,43 miliarde EUR al LIFE. Cele două valori folosesc baze de preț diferite, iar Parlamentul propune împărțirea viitoarelor activități între mai multe instrumente. Cererea de 3 miliarde EUR se referă la o componentă dedicată, nu la întreaga finanțare europeană pentru climă și mediu în perioada 2028-2034.

Disputa este relevantă în special pentru adaptarea climatică. Investițiile de acest tip sunt adesea locale și pot include infrastructură împotriva inundațiilor, soluții bazate pe natură, răcirea orașelor, restaurarea ecosistemelor sau gestionarea resurselor de apă. Beneficiile apar deseori pe termen lung și nu generează întotdeauna venituri directe, ceea ce face accesul la finanțare publică important pentru autoritățile locale.

Comitetul European al Regiunilor avertizează și asupra unei alte probleme: cine va decide ce proiecte primesc bani în noile Planuri naționale și regionale de parteneriat. Dacă acțiunile climatice locale sunt incluse în același pachet cu multe alte priorități, ele pot ajunge să concureze pentru resurse cu infrastructura, agricultura, apărarea, locuințele sau alte nevoi naționale.

Comisia răspunde acestei preocupări prin țintele obligatorii de cheltuieli și prin noul sistem de monitorizare. Propunerea sa introduce o metodologie comună pentru urmărirea contribuției fiecărui program la cele șase obiective de mediu și indicatori pentru rezultatele obținute, precum emisiile evitate, capacitatea energetică instalată sau suprafețele protejate și restaurate.

Ținta de 35% trebuie și ea interpretată cu atenție. Ea reunește pentru prima dată într-un singur indicator clima și mai multe obiective de mediu. Nu poate fi comparată mecanic cu ținta actuală pentru cheltuieli climatice sau cu ambițiile separate privind biodiversitatea, deoarece metodologia și aria cheltuielilor incluse se schimbă.

Negocierile nu sunt încheiate. Cadrul financiar pentru 2028-2034 trebuie convenit de statele membre, cu implicarea Parlamentului European conform procedurilor aplicabile, iar regulamentele sectoriale sunt negociate separat. Președinția irlandeză a Consiliului a prezentat la 10 octombrie un nou cadru de negociere care a intensificat disputa privind nivelul finanțării pentru climă, mediu și coeziune.

Decizia finală va stabili astfel două lucruri diferite: cât din bugetul european trebuie să contribuie la obiective climatice și de mediu și dacă autoritățile locale, regiunile și organizațiile care astăzi folosesc LIFE vor păstra o cale clară și predictibilă de acces la finanțare după 2027.