Perturbările geopolitice ale aprovizionării descurajează investițiile mai puternic decât tarifele americane într-un experiment al Băncii Europene de Investiții

Firmele europene sunt mai dispuse să își reducă investițiile atunci când li se prezintă scenarii cu perturbări geopolitice mai frecvente ale aprovizionării decât în scenarii cu tarife americane mai mari, arată un experiment al Băncii Europene de Investiții (BEI). Exercițiul, realizat în 2025 cu aproximativ 710 companii din UE, identifică și o reacție asimetrică. Îmbunătățirea condițiilor stimulează intențiile de investiții mult mai puțin decât le descurajează agravarea lor.

Experimentul a cerut firmelor să se raporteze la proiectele de investiții pe care le planificau și să spună cum le-ar modifica în condiții diferite. Fiecărei companii i-au fost atribuite aleatoriu opt situații dintr-un set de 28, care acopereau factori precum reglementarea, concurența, costul finanțării, tarifele americane și evenimentele geopolitice. Analiza inclusă în raportul BEI „Redesigning supply chains”, realizat în colaborare cu Comisia Europeană, se concentrează pe tarife și pe siguranța aprovizionării cu bunurile necesare activității firmelor.

Pentru comparație, cercetătorii au folosit drept reper scenariul în care condițiile rămân neschimbate. Indicatorul este soldul dintre ponderea firmelor care ar investi mai mult și cea a firmelor care ar investi mai puțin, ultima categorie incluzând și renunțarea la proiect. Astfel, deteriorarea cu 7,9 puncte procentuale în scenariul geopolitic advers descrie o schimbare a balanței răspunsurilor; nu înseamnă că valoarea investițiilor ar scădea cu 7,9%.

Diferența dintre cele două tipuri de risc apare și în scenariile mai puțin severe. Evenimentele geopolitice care perturbă aprovizionarea puțin mai frecvent reduc soldul intențiilor cu 6 puncte procentuale față de reper, în timp ce tarifele SUA puțin mai mari îl reduc cu 1,7 puncte. În condițiile ipotetice testate, firmele reacționează astfel mai puternic la nesiguranța accesului la resursele necesare activității decât la o înrăutățire a condițiilor tarifare.

Ameliorarea situației nu produce un răspuns de aceeași amploare în sens invers. Pentru perturbări geopolitice puțin mai rare sau mult mai rare, soldul se îmbunătățește cu numai 0,1, respectiv 0,2 puncte procentuale. Reducerea tarifelor americane generează creșteri de 0,9 puncte în scenariul moderat și de 1,6 puncte în cel cu tarife mult mai mici. Autorii interpretează diferența ca pe un indiciu că firmele tind să își păstreze investițiile planificate când condițiile se stabilizează sau se îmbunătățesc, dar le reduc mai ușor atunci când riscurile cresc.

Reacția diferă și în funcție de profilul companiilor. În scenariul cu perturbări geopolitice mult mai frecvente, soldul se deteriorează cu 9,2 puncte procentuale în rândul exportatorilor și cu 8,3 puncte pentru întreprinderile mici și mijlocii, față de 7,9 puncte pentru întregul eșantion. Exportatorii reacționează mai puternic și la tarifele americane mult mai mari, cu o deteriorare de 3,5 puncte, comparativ cu 2,7 puncte la nivelul tuturor firmelor participante.

Comparația nu plasează riscul geopolitic deasupra tuturor celorlalte dificultăți de investiții. Raportul precizează că un scenariu cu costuri de împrumut mult mai mari provoacă un răspuns negativ mai puternic decât șocurile tarifare sau de aprovizionare analizate. Accesul la finanțare rămâne astfel un element necesar pentru interpretarea rezultatelor, chiar dacă analiza prezentată se concentrează pe comerț și geopolitică.

Exercițiul online s-a desfășurat între aprilie și iulie 2025, în paralel cu Sondajul BEI privind investițiile. Acesta din urmă acoperă aproximativ 12.000 de firme din UE și 800 din SUA, dar rezultatele experimentului provin din grupul de aproximativ 710 companii europene participante. Datele experimentale sunt neponderate și trebuie deosebite de indicatorii ponderați prezentați în alte secțiuni ale raportului.

Autorii consideră că reducerea incertitudinii, luată separat, ar putea să nu fie suficientă pentru stimularea investițiilor. Experimentul arată însă răspunsuri declarate la situații alternative, fără să urmărească investițiile efectiv realizate după producerea unui șoc și după dispariția lui. Diferența dintre reacțiile negative și cele pozitive nu poate fi transformată într-o estimare a unor pierderi permanente de investiții.