Alimentele europene sunt apreciate pentru calitate, dar conving mai puțin prin raportul calitate-preț, arată un sondaj în 11 țări

Produsele alimentare și băuturile din Uniunea Europeană au o reputație mai bună pentru calitate decât pentru raportul calitate-preț în rândul consumatorilor urbani intervievați în 11 țări din afara UE. Un Eurobarometru arată că 83% dintre respondenți le consideră de bună calitate, în timp ce 70% apreciază favorabil ceea ce primesc pentru banii plătiți. Dintre cei care consumă deja produse europene, 40% spun că prețuri mai mici i-ar încuraja să consume mai mult.

Raportul, datat martie 2026 și prezentat de Comisie în iulie, se bazează pe 11.119 interviuri online realizate de Demoscopy între 4 și 11 februarie, la cererea Agenției Executive Europene pentru Cercetare. Au fost intervievate persoane de 20–55 de ani din mediul urban, un segment ales pentru accesul mai mare la alimente importate. Rezultatele nu pot fi extinse la întreaga populație a țărilor studiate.

Calitatea este și criteriul cel mai frecvent invocat la alegerea alimentelor în general, fiind selectată de 76% dintre respondenți. Urmează gustul, cu 56%, prețul, cu 45%, și siguranța, cu 41%. Participanții puteau alege cel mult trei factori, astfel că procentele arată ce intră între prioritățile declarate, fără să măsoare separat efectul fiecăruia asupra cumpărăturilor. Întrebarea privea toate produsele agricole, alimentare și băuturile, indiferent de origine.

Când întrebarea se restrânge la ce i-ar determina pe consumatorii existenți să consume mai multe produse UE, prețul rămâne important, dar nu ocupă primul loc. O calitate mai bună este indicată de 54%, un gust mai bun de 41%, iar prețuri mai mici de 40%, tot cu maximum trei răspunsuri posibile. Sunt condiții ipotetice pentru creșterea consumului, nu promisiuni de cumpărare și nici o măsurare a sumelor pe care oamenii ar accepta să le plătească.

Imaginea produselor europene rămâne predominant favorabilă. Pe lângă cele 83% de aprecieri pozitive pentru calitate, 82% dintre respondenți le consideră gustoase și 81% sigure. Cele 70% de răspunsuri favorabile privind raportul calitate-preț reprezintă, la rândul lor, o majoritate. Diferența arată că această dimensiune convinge mai puțin decât calitatea, fără să demonstreze că majoritatea consumatorilor consideră produsele prea scumpe.

China oferă unul dintre exemplele cele mai clare ale distanței dintre cele două percepții. Acolo, 91% dintre respondenți apreciază calitatea produselor UE, dar numai 58% consideră bun raportul calitate-preț. În Regatul Unit, unde prețul intră între principalele criterii de cumpărare pentru 56% dintre respondenți, evaluarea raportului calitate-preț al produselor europene este favorabilă pentru 75%. Sensibilitatea la preț poate astfel coexista cu o apreciere pozitivă a valorii produselor.

Sondajul nu compară prețurile de la raft și nu stabilește cât din evaluarea consumatorilor se explică prin costul produselor, veniturile lor sau alternativele disponibile. Întrebarea despre raportul calitate-preț măsoară acordul cu o caracterizare a produselor europene. O persoană poate aprecia calitatea unui produs și poate considera mai puțin atractiv prețul cerut, fără ca răspunsul să arate dacă l-a cumpărat ori de ce a ales altceva.

Constatările sunt relevante pentru promovarea agroalimentară finanțată de UE, care pune accent pe calitate și pe recunoașterea caracteristicilor produselor europene. Comisia cofinanțează campanii și organizează activități de promovare sub mesajul „Enjoy, it’s from Europe!”. Pentru 2026, programul de promovare prevede 205 milioane de euro pentru activități atât în UE, cât și în afara ei; suma nu este destinată exclusiv exporturilor.

Autorii raportului sugerează că, în piețele unde diferența dintre percepția calității și cea a valorii este mare, explicarea mai clară a garanțiilor de calitate și siguranță ar putea ajuta. Aceasta este o recomandare de comunicare, al cărei efect asupra vânzărilor nu a fost testat prin sondaj. Datele nu stabilesc dacă o campanie ar schimba evaluările sau dacă, pentru a cumpăra mai mult, consumatorii ar avea nevoie de prețuri efectiv mai mici.

Comparațiile cu ediția din 2021 trebuie, de asemenea, tratate cu prudență. Numărul interviurilor pe țară s-a dublat aproximativ, structura pe sexe a fost schimbată de la 70% femei și 30% bărbați la o repartizare egală, iar Statele Unite au fost adăugate în eșantionul din 2026. Raportul permite identificarea unor diferențe între răspunsurile din cele două ediții, dar avertizează că ele nu pot fi citite drept măsurători strict comparabile ale unei tendințe.