Pîslaru invocă scăderea sărăciei din România pentru a apăra politica de coeziune a UE

România este „dovada vie că politica de coeziune funcționează”, a declarat luni, 19 octombrie 2026, la Luxemburg, Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. La sosirea la reuniunea Consiliului Ocupare, Politică Socială, Sănătate și Protecția Consumatorilor (EPSCO), acesta a susținut că rata sărăciei din România a coborât de la peste 43% la mai puțin de 32% și a anunțat că România dorește să contribuie la discuțiile privind noua strategie europeană de combatere a sărăciei.

Dragoș-Nicolae Pîslaru a plasat combaterea sărăciei printre prioritățile României la reuniunea miniștrilor muncii și afacerilor sociale din statele membre ale UE. În declarația oferită presei înaintea reuniunii, ministrul a susținut că experiența României demonstrează importanța finanțărilor europene destinate reducerii disparităților economice și sociale dintre regiuni.

„Am redus rata sărăciei de la peste 43% la mai puțin de 32% în prezent”, a declarat Pîslaru.

Ministrul nu a precizat anii între care ar fi avut loc această reducere și nici indicatorul statistic utilizat. Declarația nu permite stabilirea exactă a seriei invocate. Datele statistice descriu o evoluție, dar nu izolează contribuția specifică a politicii de coeziune la reducerea sărăciei.

Seria actuală Eurostat privind riscul de sărăcie sau excluziune socială, cunoscut prin acronimul AROPE, arată o scădere de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025, adică 17,1 puncte procentuale. Aceasta este o comparație din aceeași serie statistică, distinctă de intervalul neprecizat al ministrului. AROPE a fost revizuit în 2021, iar seria veche și cea actuală folosesc definiții diferite.

Datele publicate de Eurostat pentru 2025 arată că 27,4% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu o medie de 20,9% la nivelul Uniunii Europene. România înregistra a treia cea mai ridicată rată dintre statele membre, după Bulgaria, cu 29%, și Grecia, cu 27,5%. Indicatorul european include persoanele afectate de cel puțin una dintre trei situații: risc de sărăcie monetară, deprivare materială și socială severă sau apartenența la o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Pîslaru a legat experiența României de strategia europeană de combatere a sărăciei și a salutat inițiativa vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. Ministrul a spus că România și-a lansat propria strategie națională, fără să identifice documentul sau un act de aprobare.

România are deja Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022–2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 440 din 30 martie 2022. Separat, la 7 mai 2026, Pîslaru anunțase începerea elaborării unei strategii noi, potrivit relatării AGERPRES de la conferința sa de presă. Ordinul invocat atunci privea demararea elaborării, nu aprobarea unui document final.

Strategia europeană, prezentată de Comisie la 6 mai 2026, stabilește o abordare care urmărește prevenirea și combaterea sărăciei în toate etapele vieții, de la copilărie până la vârsta a treia. Documentul leagă protecția veniturilor de accesul la servicii esențiale, educație, locuințe și locuri de muncă de calitate. Uniunea urmărește reducerea cu cel puțin 15 milioane, inclusiv cinci milioane de copii, a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială până în 2030, față de 2019. Comisia a stabilit și ambiția de a contribui la eradicarea sărăciei în UE până în 2050.

O a doua prioritate prezentată de ministrul român privește viitorul Act european pentru locuri de muncă de calitate. Pe agenda reuniunii EPSCO din 19 octombrie figura un schimb de opinii despre modul în care viitoarea legislație europeană ar trebui să răspundă schimbărilor de pe piața muncii și să îmbunătățească protecția lucrătorilor, ținând cont și de nevoile angajatorilor.

Comisia Europeană a deschis la 20 iulie 2026 a doua etapă a consultării partenerilor sociali asupra acestei inițiative, cu termen pentru răspunsuri la 28 septembrie. Printre subiectele supuse consultării se află utilizarea inteligenței artificiale și a sistemelor automatizate în gestionarea personalului, sănătatea și securitatea la locul de muncă, protecția angajaților din lanțurile de subcontractare și respectarea drepturilor lucrătorilor.

În declarația sa, Pîslaru a menționat finalizarea revizuirii normelor europene privind coordonarea securității sociale, pe care a calificat-o drept un succes major. Consiliul UE a adoptat la 28 septembrie 2026 regulamentul care modifică atât Regulamentul (CE) nr. 883/2004, cât și Regulamentul (CE) nr. 987/2009. Revizuirea privește, între altele, prestațiile de șomaj, îngrijirea pe termen lung, prestațiile familiale și regulile aplicabile lucrătorilor detașați sau activi în mai multe state membre.

Textul semnat la 7 octombrie prevede intrarea în vigoare în prima zi a lunii următoare publicării în Jurnalul Oficial al UE. Aplicarea este însă etapizată, numeroase dispoziții urmând să se aplice după 24 de luni de la intrarea în vigoare. Dosarul legislativ al Parlamentului European indica la 19 octombrie procedura încheiată și publicarea în Jurnalul Oficial încă în așteptare.

Ministrul consideră că mai există probleme de rezolvat, menționând explicit telemunca. Acesta a susținut continuarea dezbaterilor pentru îmbunătățirea protecției sociale și a condițiilor de muncă în Europa, afirmând că România este pregătită să contribuie la avansarea agendei europene.

Context

Consiliul EPSCO din 19 octombrie 2026 se desfășoară la Luxemburg, sub Președinția irlandeză a Consiliului UE. Pe lângă discuția privind Actul pentru locuri de muncă de calitate, agenda include combaterea excluziunii locative și a lipsei de adăpost, egalitatea de tratament și activarea persoanelor excluse de pe piața muncii. Acest ultim subiect este programat pentru o dezbatere informală în cadrul prânzului de lucru.

Agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din 19–22 octombrie, de la Strasbourg, include pentru luni o dezbatere privind Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei, marcată anual la 17 octombrie. Discuțiile de la Strasbourg și Luxemburg au loc într-un moment în care instituțiile europene pregătesc noi măsuri sociale și negociază viitorul finanțării europene, inclusiv al politicii de coeziune.