Un plafon ridicat pentru euro digital poate încuraja solduri mai mari, sugerează un experiment

Un plafon ridicat poate determina unii utilizatori să păstreze mai mulți bani într-un portofel digital, chiar dacă limita nu îi obligă să își schimbe soldul, potrivit unui experiment publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) la 15 octombrie 2026. Cercetarea arată că proiectarea unui posibil euro digital trebuie să ia în calcul și reacția oamenilor la limita comunicată, alături de efectul mecanic al plafonării.

Lucrarea, semnată de Thomas Garcia, Claudia Lambert, Cosimo Pancaro, Claire Rimbaud și Alice Soldà, a apărut în seria Working Paper a BCE, cu numărul 3300. Rezultatele și interpretările aparțin autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a instituției.

Un euro digital ar fi o formă electronică de monedă de bancă centrală, destinată plăților cotidiene și disponibilă alături de numerar. Spre deosebire de un depozit la o bancă comercială, ar reprezenta o creanță directă asupra băncii centrale. Proiectul actual prevede un instrument fără dobândă, orientat către plăți.

Posibilitatea de a muta bani din depozite bancare într-un asemenea portofel ridică întrebări despre finanțarea băncilor. Limita de deținere urmărește să reducă acumularea unor sume mari în euro digital. Ea ar privi soldul acelui portofel, nu totalul economiilor sau al banilor unei persoane din conturile bancare.

Experimentul a fost realizat online, prin platforma Prolific, în noiembrie 2025. Cei 761 de participanți au luat decizii remunerate, repartizând câte zece jetoane între două instrumente de plată prezentate prin denumiri neutre. Unul oferea o remunerație pentru sumele alocate, dar nu era acceptat de toți vânzătorii simulați. Celălalt, inspirat de o monedă digitală de bancă centrală, nu oferea dobândă și era acceptat de toți vânzătorii din experiment.

Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri, unul cu un plafon de trei jetoane și celălalt cu un plafon de opt jetoane. Fiecare a parcurs, în aceeași ordine, situația fără plafon, cea cu plafon și cea în care plafonul era însoțit de alimentare automată. Jetoanele și limitele testate nu sunt sume în euro aprobate pentru viitorul sistem.

Cercetătorii au comparat alegerile inițiale cu cele făcute după introducerea regulilor. Au urmărit în special participanții ale căror solduri inițiale nu depășeau plafonul, pentru a distinge constrângerea directă de schimbarea produsă de simpla comunicare a unei limite.

La plafonul de opt jetoane, soldurile medii au crescut în rândul participanților care nu erau constrânși de limită. La plafonul de trei jetoane, efectele de atracție și de respingere s-au compensat în acest grup. Autorii interpretează rezultatul ca dovadă că un plafon suficient de ridicat poate deveni un reper către care sunt atrase alegerile unor utilizatori.

Aceasta nu înseamnă că fiecare participant a ales un sold mai mare sau că orice plafon ridicat ar produce automat retrageri suplimentare din bănci. Rezultatul privește alocări făcute într-un cadru experimental. Efectele asupra soldurilor și depozitelor după o eventuală lansare a unei monede digitale reale trebuie evaluate separat.

Studiul examinează și funcția numită reverse waterfall, care ar completa automat suma necesară unei plăți dintr-un cont bancar asociat. Într-un exemplu explicativ, dacă portofelul conține 10 euro și plata este de 30 de euro, diferența de 20 de euro ar putea veni din contul bancar, dacă utilizatorul a activat legătura și are fonduri suficiente. Aceste sume ilustrează mecanismul și nu sunt valorile testate în experiment.

Cercetătorii au definit adoptarea instrumentului digital prin alocarea a cel puțin unui jeton către acesta. Cu alimentare automată, proporția participanților care făceau această alegere a crescut de la 85,2% la 92,1%, cu 6,9 puncte procentuale. În același timp, soldul mediu pentru întregul eșantion a scăzut de la 2,35 la 2,05 jetoane. Indicatorul arată alegerea de a deține bani în instrumentul experimental, nu frecvența plăților reale.

Funcția waterfall ar opera în direcția opusă, transferând în contul bancar asociat partea dintr-o încasare care ar depăși plafonul portofelului digital. Propunerea Comisiei Europene din iunie 2023 include atât transferul excedentului la încasare, cât și completarea soldului pentru plăți. Astfel, o limită asupra sumei păstrate în portofel nu ar deveni automat o limită a valorii fiecărei tranzacții.

În interpretarea autorilor, plafonul și alimentarea automată trebuie analizate împreună. Posibilitatea de a acoperi o plată din contul asociat poate reduce nevoia de a transfera bani în avans într-un portofel separat. În experiment, mecanismul a susținut adoptarea fără acumularea unor solduri mai mari.

Eșantionul recrutat prin Prolific nu trebuie tratat ca un sondaj reprezentativ al întregii zone euro. Ordinea fixă a condițiilor este o limită metodologică recunoscută de autori, care au amânat feedbackul până la final pentru a reduce învățarea între etape. Experimentul nu a inclus participanți din România sau Republica Moldova și nu permite concluzii directe despre comportamentul financiar din aceste țări.

Procesul legislativ continuă separat de cercetare. Consiliul UE și-a stabilit mandatul de negociere la 19 decembrie 2025, iar plenul Parlamentului European a confirmat la 9 iulie 2026 mandatul pentru negocieri interinstituționale. Potrivit BCE, trilogurile sunt în curs. Aceste etape nu echivalează cu adoptarea definitivă a regulamentului.

În prezentarea proiectului din 6 octombrie 2026, BCE precizează că o decizie de emitere va fi luată numai după adoptarea legislației. Obiectivul de a fi pregătită pentru o posibilă primă emitere în 2029 depinde de finalizarea procesului legislativ până la sfârșitul lui 2026 și de pregătirile tehnice. Studiul contribuie la discuția despre proiectare, fără să stabilească plafonul final sau o dată garantată de lansare.