Comisia va evalua măsurile împotriva comunității LGBTIQ+ din Turcia în raportul de extindere din 2026

Comisia Europeană va evalua măsurile împotriva activiștilor și organizațiilor LGBTIQ+ din Turcia în raportul de extindere din 2026, a anunțat comisarul Maroš Šefčovič în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Vorbind în numele comisarei pentru extindere, Marta Kos, el a indicat că arestările, procedurile judiciare și blocarea unor site-uri și conturi de socializare ridică probleme privind drepturile fundamentale, pluralismul și independența justiției.

Reacția europeană urmează unei operațiuni care a vizat localuri, sedii de asociații și locuințe ale activiștilor. Potrivit relatării AFP, ministrul turc al justiției, Akın Gürlek, a anunțat proceduri împotriva a 162 de suspecți, nouă asociații și 13 întreprinderi din 15 provincii. Aceste cifre descriu amploarea anchetelor anunțate, nu numărul persoanelor condamnate.

Guvernul turc a prezentat operațiunea ca pe o măsură pentru protejarea copiilor, familiei și ordinii publice, potrivit aceleiași relatări. În intervenția din Parlament, Šefčovič a cerut respectarea demnității și drepturilor fiecărei persoane, indiferent de orientarea sexuală sau identitatea de gen. El a invocat atât statutul Turciei de țară candidată la UE, cât și apartenența sa la Consiliul Europei.

Comisia a contestat și tratarea sprijinului internațional pentru societatea civilă ca motiv de suspiciune. Šefčovič a explicat că finanțarea oferită de parteneri internaționali este o practică obișnuită și a avertizat că vizarea donatorilor care lucrează transparent și răspund pentru activitatea lor poate amenința libertatea de asociere. Poziția sa a păstrat această condiție de transparență, fără să certifice legalitatea fiecărui transfer financiar investigat.

În aceeași intervenție, comisarul a inclus explicit organizațiile care lucrează în domeniul drepturilor omului, sănătății și serviciilor de sprijin printre cele care trebuie să poată funcționa liber și în siguranță. El a cerut un cadru fără discriminare și compatibil cu statul de drept. Astfel, preocuparea exprimată de Comisie privește și posibilitatea acestor organizații de a-și continua activitatea, dincolo de situația persoanelor vizate de anchete.

Raportul Comisiei pentru 2025 constatase deja că protecția juridică a persoanelor LGBTIQ+ era insuficientă. Documentul menționa interzicerea marșului Pride de la Istanbul și a festivalului Kuir Fest, în timp ce autoritățile autorizau manifestații împotriva comunității. Comisia recomandase îmbunătățirea legislației și a aplicării sale pentru combaterea discriminării. În plen, Šefčovič a reluat solicitarea de punere în aplicare a acestor recomandări.

O reacție separată a venit de la Helen Belcher, raportoarea pentru drepturile LGBTI a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Ea a cerut ca restricțiile asupra organizațiilor și exprimării online să fie supuse unui control judiciar efectiv. Măsurile trebuie să respecte cerințele de legalitate, necesitate și proporționalitate, a subliniat Belcher, și să nu vizeze persoane pentru identitatea lor sau pentru activitatea legitimă de apărare a drepturilor omului.

Articolele 10 și 11 din Convenția europeană a drepturilor omului protejează libertatea de exprimare, întrunirea pașnică și asocierea. Convenția permite anumite restricții, inclusiv pentru siguranța publică și prevenirea infracțiunilor, dar cere ca acestea să fie prevăzute de lege și necesare într-o societate democratică. Invocarea ordinii publice trebuie, așadar, analizată împreună cu aceste condiții.

Angajamentul concret anunțat de Comisie este includerea acestor evoluții în evaluarea din 2026. Šefčovič nu a anunțat sancțiuni, suspendarea finanțărilor sau retragerea statutului de țară candidată. Raportul urmează să examineze evoluțiile prin criteriile privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, fără ca rezultatul evaluării să fi fost deja publicat.

Declarația Comisiei a fost prezentată în plen la 14 septembrie. Turcia rămâne țară candidată, însă negocierile de aderare sunt în impas din 2018, situație consemnată și în raportul Comisiei din 2025. Evaluarea anunțată privește, astfel, respectarea angajamentelor unei țări candidate ale cărei negocieri nu avansează.