Promotorii proiectelor energetice cer 2,88 miliarde de euro prin CEF Energy 2026, față de un buget de 600 de milioane

Promotorii proiectelor de infrastructură energetică transfrontalieră au solicitat cofinanțări europene de 2,88 miliarde de euro prin apelul CEF Energy 2026, pentru care sunt disponibile 600 de milioane de euro. Comisia Europeană a primit 67 de cereri, care acoperă peste 20 de țări, a anunțat luni, 26 octombrie, Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). Suma cerută reprezintă de 4,8 ori bugetul apelului, înainte de evaluarea și selectarea propunerilor.

Diferența dintre solicitări și resursele disponibile indică o competiție pentru sprijinul european, dar nu permite calcularea unei rate de succes a proiectelor. Cererile au valori diferite, iar suma acordată în urma evaluării poate să difere de cea solicitată. În plus, o infrastructură poate beneficia de acțiuni distincte, precum pregătirea studiilor și executarea lucrărilor: cele 67 de cereri nu trebuie echivalate automat cu 67 de proiecte de infrastructură diferite.

Apelul a fost lansat la 30 aprilie și s-a închis la 30 septembrie 2026. El aparține componentei Energie a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, cunoscut sub abrevierea CEF, care susține infrastructuri cu rol în conectarea piețelor naționale, securitatea aprovizionării și integrarea energiei regenerabile. Sprijinul contribuie la costurile eligibile ale investițiilor, fără să presupună finanțarea integrală a fiecărui proiect.

Pot solicita finanțare numai proiectele de pe cea de-a doua listă europeană de proiecte de interes comun (PCI) și proiecte de interes reciproc (PMI). Categoriile vizate includ electricitatea, rețelele electrice și de gaze inteligente, hidrogenul, rețelele de CO₂ și anumite interconectări de gaze care beneficiază de o derogare în cadrul european. Sunt prevăzute granturi pentru studii și pentru lucrări, însă electrolizoarele figurează în componenta destinată studiilor. Pentru lucrări se aplică cerințe suplimentare de eligibilitate, în funcție de categoria infrastructurii.

Lista europeană a fost publicată în Jurnalul Oficial la 9 aprilie 2026 și reunește 235 de proiecte. Dintre acestea, 113 privesc electricitatea, rețelele offshore și rețelele electrice inteligente, 100 sunt proiecte de hidrogen și electrolizoare, trei sunt rețele inteligente de gaze, iar 17 privesc transportul CO₂. Alte două intră în regimul derogatoriu pentru interconectarea Ciprului și Maltei. Aceste cifre descriu lista prioritară în ansamblu, fără să arate repartizarea celor 67 de cereri între tehnologii.

Proiectele de interes comun conectează sistemele energetice a cel puțin două state membre sau au un impact transfrontalier semnificativ. Proiectele de interes reciproc leagă infrastructuri din UE de țări din afara Uniunii. Statutul prioritar poate facilita autorizarea și tratamentul de reglementare, dar nu înlocuiește autorizațiile necesare și nu garantează finanțarea. Regulamentul TEN-E stabilește condiții distincte pentru asistența financiară, inclusiv criterii privind beneficiile proiectului și, după caz, dificultatea finanțării prin piață sau prin cadrul de reglementare.

Dimensiunea transfrontalieră explică rolul sprijinului european: o infrastructură poate produce beneficii pentru mai multe sisteme energetice, în timp ce costurile și veniturile sunt distribuite diferit între țări. O linie electrică poate ajuta la transferul energiei între regiuni și la integrarea producției regenerabile, iar o rețea de CO₂ poate conecta instalații de captare cu infrastructuri de transport și stocare. Selecția pentru finanțare trebuie să țină seama de contribuția fiecărui proiect la obiectivele programului și de condițiile aplicabile.

Pentru România există un precedent în selecția anunțată la 28 ianuarie 2026: proiectului CARMEN, realizat împreună cu Bulgaria pentru rețele inteligente și interconectivitate în sud-estul Europei, i-a fost alocat un grant de 103,69 milioane de euro. Tabelul CINEA atribuie suma proiectului România–Bulgaria; nu o prezintă drept o alocare exclusiv românească. Finanțarea provine din apelul lansat în 2025, astfel că nu face parte din solicitările anunțate acum.

Selecția anterioară a cuprins 14 acțiuni, cu granturi de aproximativ 650 de milioane de euro. Pe lângă CARMEN, au fost sprijinite protecția infrastructurii asociate sincronizării rețelelor baltice, capacități hidroenergetice de stocare și proiecte pentru hidrogen. CINEA distinge între acțiunile finanțate și infrastructurile cărora le sunt asociate: bilanțul său din 26 octombrie indică 221 de acțiuni sprijinite din 2014, cu o contribuție UE de 8,87 miliarde de euro, pentru 168 de proiecte PCI/PMI.

Bugetul apelului actual este separat de alocarea multianuală a programului. CINEA indică un buget de granturi CEF Energy de aproximativ 5,84 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Pentru următorul cadru financiar, 2028–2034, Comisia a propus 29,91 miliarde de euro, o creștere de aproximativ cinci ori. Propunerea rămâne supusă negocierii și adoptării; ea nu mărește automat bugetul de 600 de milioane de euro al competiției din 2026.

În etapa actuală, verificările de admisibilitate și eligibilitate vor stabili care propuneri pot intra în evaluare. Calendarul comunicat de CINEA prevede informarea solicitanților în ianuarie 2027 și semnarea acordurilor de grant până în iulie pentru cei selectați. Anunțul prezintă cereri de cofinanțare, nu granturi deja atribuite. Realizarea investițiilor și plățile vor depinde ulterior de acordurile de finanțare și de îndeplinirea condițiilor fiecărui proiect.