Comisia Europeană consultă băncile și societatea civilă pentru un posibil cod voluntar împotriva fraudelor online

Comisia Europeană discută cu sectorul financiar și societatea civilă posibilitatea unui cod voluntar de conduită pentru combaterea fraudelor online, în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Luni, 26 octombrie 2026, instituția a organizat un atelier cu notificatori de încredere, organizații ale societății civile și reprezentanți ai consumatorilor, după o reuniune cu sectorul bancar și al plăților din 23 octombrie. Consultările cu marile platforme online și motoare de căutare sunt prevăzute pentru începutul lui noiembrie; decizia de a începe elaborarea codului nu a fost încă luată.

Atelierul din 26 octombrie a fost organizat de Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei, DG CONNECT. Reuniunea din 23 octombrie cu băncile și sectorul plăților a fost organizată împreună cu DG FISMA, direcția responsabilă pentru stabilitate financiară și servicii financiare. Consultările urmăresc să conecteze actorii care pot identifica etape diferite ale aceleiași înșelătorii.

Potrivit anunțului Comisiei, multe scheme pornesc pe platforme sau motoare de căutare, prin reclame frauduloase, profiluri false ori conturi care imită mărci și persoane publice, și îi determină ulterior pe utilizatori să efectueze plăți. O platformă poate vedea anunțul și contul care îl promovează, în timp ce banca observă tranzacția: cooperarea urmărește să lege aceste semnale pentru a detecta mai repede frauda.

Comisia identifică trei direcții de lucru: schimbul de semnale privind conținutul fraudulos între bănci și platforme, verificarea celor care cumpără reclame, în special în domeniul serviciilor financiare, și cooperarea mai strânsă cu notificatorii de încredere. Aceste entități au expertiză în identificarea conținutului ilegal și un statut acordat în cadrul DSA; notificările lor beneficiază de tratament prioritar în condițiile regulamentului. Nu trebuie confundate cu titularii obișnuiți ai unor conturi care au primit o insignă de verificare pe o rețea socială.

La începutul lui noiembrie, Comisia va discuta și cu furnizorii platformelor online foarte mari și ai motoarelor de căutare foarte mari. Rezultatele consultărilor vor fi prezentate Comitetului european pentru servicii digitale și Grupului de experți privind piața sistemelor de plăți. Împreună cu organismele implicate, Comisia va evalua pașii următori, inclusiv dacă va începe redactarea codului. Anunțul nu fixează o dată de adoptare și nu enumeră viitori semnatari.

Codul ar urma să fie voluntar, în cadrul prevăzut de articolul 45 din DSA. Comisia leagă inițiativa și de viitorul Regulament privind serviciile de plată (PSR), pe care anunțul din 26 octombrie îl prezintă ca fiind încă în așteptarea adoptării formale. Direcțiile discutate nu sunt, așadar, reguli noi deja aplicabile băncilor sau platformelor.

Caracterul voluntar al unui cod nu înlătură obligațiile existente. DSA prevede deja mecanisme prin care furnizorii de servicii de găzduire primesc notificări privind conținutul considerat ilegal, iar platformele și motoarele de căutare desemnate drept foarte mari trebuie să evalueze și să reducă riscurile sistemice. Pentru furnizorii foarte mari care aderă la coduri DSA, respectarea angajamentelor asumate intră și în sfera auditurilor independente anuale.

Inițiativa vine după publicarea, pe 20 octombrie, a unui studiu realizat pentru Comisie de Open Evidence și Spark Legal and Policy Consulting. Comandat în 2025 pentru a sprijini supravegherea și aplicarea DSA, studiul cartografiază metodele de fraudă și măsurile de combatere; nu stabilește dacă o anumită platformă respectă sau încalcă regulamentul.

Cercetătorii disting șase categorii: fraude privind investițiile, fraude sentimentale, fraude în comerțul electronic, oferte false de muncă sau colaborare, înșelătorii bazate pe câștiguri neașteptate și fraude care exploatează ajutorul pentru victimele dezastrelor. Potrivit sintezei Comisiei, fraudele cu investiții și cele sentimentale sunt cele mai comune și cu cea mai rapidă creștere în Europa, iar metodele folosite se suprapun tot mai des între categorii.

Studiul examinează rolul publicității, recomandărilor algoritmice, moderării, monetizării, magazinelor de aplicații, mesageriei private, identităților false și inteligenței artificiale generative. Măsurile analizate sunt grupate în verificarea accesului și a identității, detectarea și eliminarea conținutului fraudulos, instrumente de raportare și informare pentru utilizatori, precum și politici interne și cooperare cu terți. Sunt concluzii ale cercetării, nu un text deja negociat al viitorului cod.

Amploarea fraudei în plăți oferă un context financiar distinct. Raportul comun al Băncii Centrale Europene și Autorității Bancare Europene, publicat în decembrie 2025, indică tranzacții frauduloase raportate în valoare de 4,2 miliarde de euro în Spațiul Economic European în 2024, cu 17% peste anul precedent. Indicatorul acoperă transferuri de credit, debitări directe, plăți cu cardul, retrageri de numerar și monedă electronică; nu cuantifică exclusiv înșelătoriile inițiate pe platforme online.

Raportul arată că autentificarea strictă a clienților protejează împotriva unor forme de fraudă, în special la plățile cu cardul, însă infractorii îi pot manipula pe clienți să autorizeze singuri tranzacții frauduloase. Pentru transferurile de credit, utilizatorii au suportat aproximativ 85% din pierderile raportate pentru 2024. Este vorba despre distribuția pierderilor în acel segment, nu despre ponderea tuturor victimelor sau a tuturor fraudelor online.

Pentru consumatori și firme, miza cooperării este identificarea mai rapidă a reclamelor, conturilor sau ofertelor false înainte ca acestea să provoace plăți frauduloase. Consultarea nu modifică în sine răspunderea pentru pierderi și nu creează un drept nou de despăgubire. Eventualele schimburi de informații și angajamente ale participanților vor trebui să respecte cadrul juridic aplicabil, inclusiv regulile privind protecția datelor.