Raportorul TRAN propune ca 75% din veniturile licitațiilor ETS să fie folosite pentru decarbonizare

Raportorul Comisiei pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European, Matteo Ricci, propune ca 75% din veniturile provenite din licitarea certificatelor în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) să fie utilizate pentru decarbonizare și ca cel puțin 70% din veniturile generate de aviație și transportul maritim să fie reinvestite în aceste două sectoare. Propunerea face parte dintr-un proiect de aviz asupra revizuirii ETS și nu reprezintă încă poziția adoptată a TRAN sau a Parlamentului European.

Ricci și-a prezentat proiectul pornind de la ideea că mecanismul de stabilire a unui preț pentru carbon trebuie păstrat, dar că aviația și transportul maritim au nevoie de o legătură mai clară între ceea ce plătesc prin ETS și investițiile care le permit să își reducă efectiv emisiile. În argumentația sa, competitivitatea și ambiția climatică nu sunt obiective opuse: taxarea carbonului poate funcționa pe termen lung numai dacă există și capacitatea industrială, infrastructura și combustibilii necesari pentru înlocuirea tehnologiilor cu emisii ridicate.

Primul element al proiectului este creșterea ponderii veniturilor ETS care ar trebui utilizate pentru decarbonizare la 75%. Ricci propune în același timp ca minimum 70% din veniturile generate de aviație și transportul maritim să revină sub forma investițiilor în aceste sectoare, însoțite de o evaluare anuală a sumelor reinvestite efectiv de fiecare stat membru. Ideea este ca plata certificatelor să nu funcționeze exclusiv ca un cost pentru operatori, dar să contribuie și la dezvoltarea combustibililor curați, tehnologiilor și capacităților de producție europene.

Raportorul a propus și majorarea la 200 de milioane de certificate a unor rezerve de sprijin pentru decarbonizarea aviației și a transportului maritim. În aviație, accentul este pus pe combustibilii sustenabili, iar în sectorul maritim pe mecanismele care ar putea sprijini investițiile necesare tranziției. Este important ca aceste cifre să nu fie transformate în valori monetare: Ricci vorbește despre certificate sau allowances ETS, nu despre 200 de milioane EUR.

Proiectul leagă această finanțare și de politica industrială. Ricci a susținut că producerea în Europa a combustibililor sustenabili, inclusiv a e-fuels, ar reduce dependența de combustibili fosili importați și ar consolida autonomia strategică a Uniunii. O parte dintre certificatele din rezerve ar putea, potrivit prezentării sale, fi transferate către instrumente europene pentru decarbonizarea industrială, tocmai pentru a susține capacitatea de producție din UE.

Discuția din TRAN a arătat însă că există diferențe semnificative între grupurile politice asupra dimensiunii acestor instrumente. Nina Carberry, raportor alternativ din partea PPE, a susținut de asemenea direcționarea a 75% din veniturile ETS către decarbonizare, dar a prezentat amendamente care ar ridica rezerva destinată sectorului maritim până la 400 de milioane de certificate până în 2040 și ar crea pentru aviație o rezervă separată de până la 400 de milioane de certificate, dintre care cel puțin 100 de milioane pentru e-fuels.

Aceste valori de 400 de milioane nu fac parte din proiectul lui Ricci și nu reprezintă o poziție convenită a TRAN. Ele sunt propuneri de amendare prezentate de raportorul alternativ PPE și vor face parte din negocierea dintre grupuri. Distincția este importantă deoarece dezbaterea nu s-a încheiat printr-un vot și există încă diferențe semnificative asupra dimensiunii rezervelor și asupra tehnologiilor care ar trebui să poată beneficia de ele.

În privința transportului maritim, Carberry a susținut folosirea resurselor nu numai pentru combustibili, dar și pentru eficiență energetică, modernizarea navelor, infrastructura portuară și alte tehnologii de decarbonizare. Ea a cerut și un acces mai echilibrat pentru companiile maritime mai mici și pentru insule și regiunile ultraperiferice, argumentând că tranziția nu ar trebui să favorizeze numai operatorii mari care dispun deja de capacitate financiară și administrativă.

Un alt punct sensibil este extinderea ETS către navele mai mici. PPE a indicat că nu susține, în această etapă, includerea navelor sub 5.000 de tone de tonaj brut. Verzii au o poziție diferită: Lena Schilling a susținut extinderea sistemului către anumite nave de pasageri sub pragul de 5.000 de tone brute, păstrând însă un prag inferior. Acest subiect rămâne unul dintre punctele de negociere și nu trebuie prezentat ca o decizie luată de TRAN.

În aviație, dezbaterea este legată în special de raportul dintre sistemul european ETS și CORSIA, mecanismul global pentru emisiile aviației internaționale dezvoltat în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale. Ricci susține arhitectura în care ETS ar putea fi extins, după 2032, la anumite zboruri către destinații extraeuropene aflate într-o rază de 5.000 de kilometri, în timp ce derogarea pentru alte zboruri externe ar depinde de capacitatea CORSIA de a demonstra rezultate comparabile pe baza unor date obiective.

Această abordare este contestată din direcții diferite. PPE pune accent pe păstrarea CORSIA în centrul reglementării aviației internaționale și pe evitarea dublei taxări a operatorilor europeni. Verzii cer în schimb extinderea ETS la toate zborurile care pleacă din UE cât mai rapid posibil, considerând că o acoperire incompletă riscă să slăbească efectul climatic al sistemului.

Comisia Europeană a salutat orientarea generală a proiectului Ricci, inclusiv sprijinul pentru aplicarea ETS anumitor zboruri extraeuropene și pentru extinderea sistemului la anumite categorii de nave mai mici. Reprezentanta DG CLIMA a avertizat însă că modificarea criteriilor folosite pentru evaluarea performanței CORSIA ar putea coborî nivelul de ambiție și ar putea reduce eficiența testului prin care UE decide dacă sistemul internațional oferă rezultate suficiente.

Transportul maritim ridică o problemă diferită: riscul ca operatorii să își adapteze rutele pentru a reduce artificial expunerea la ETS. Porturile europene pot pierde trafic dacă navele sau containerele sunt redirecționate prin porturi din state terțe, iar traseul către UE este apoi fragmentat astfel încât o parte mai mică din emisii să intre în sistemul european.

Ricci propune un mecanism anual de monitorizare a relocării traficului maritim și susține măsuri suplimentare pentru transbordarea containerelor. El încearcă astfel să împiedice apariția unei situații în care operatorii care respectă ETS suportă un cost mai mare decât concurenții care își reorganizează rutele în afara Uniunii pentru a reduce obligațiile de carbon.

Comisia este de acord cu obiectivul de a proteja condițiile de concurență pentru porturile europene, dar consideră că unele dintre modificările propuse de raportor ar putea fi prea largi. Executivul susține că măsura sa privind transbordarea containerelor este deja concepută pentru activitățile expuse riscului de evitare și avertizează că extinderea regulii la toate navele de containere, indiferent de riscul real, ar putea reduce caracterul țintit al sistemului și afecta integritatea sa de mediu.

Un element asupra căruia există mai multă convergență între raportor și mai multe grupuri este folosirea veniturilor ETS pentru investiții în tranziție. Verzii susțin și ei orientarea resurselor către decarbonizarea transporturilor, dar cer ca finanțarea să privilegieze tehnologiile cu potențial climatic pe termen lung, precum electrificarea, propulsia eoliană, e-metanolul regenerabil, e-amoniacul regenerabil și hidrogenul regenerabil, și nu soluții temporare care ar putea perpetua infrastructuri cu emisii ridicate.

Prin urmare, principala dispută nu privește dacă aviația și transportul maritim au nevoie de investiții pentru decarbonizare, ci dimensiunea sprijinului, sursa și distribuția resurselor, tehnologiile eligibile și condițiile în care ETS trebuie extins. La acestea se adaugă problema competitivității față de operatorii și porturile din afara UE și riscul unei suprapuneri între obligațiile europene și viitoarele mecanisme internaționale.

Dezbaterea din 5 octombrie a fost doar examinarea proiectului de aviz TRAN adresat Comisiei pentru mediu (ENVI), care este comisia responsabilă pentru dosarul ETS. Nu a existat un vot asupra poziției TRAN. Termenul pentru depunerea amendamentelor a fost stabilit pentru 6 octombrie, ora 12:00, după care Ricci și raportorii alternativi urmează să negocieze compromisurile.

Această etapă procedurală este esențială pentru interpretarea cifrelor. Procentul de 75%, pragul de 70% pentru aviație și transport maritim și rezervele de 200 de milioane de certificate apar în proiectul prezentat de Ricci. Propunerile de până la 400 de milioane de certificate provin din amendamentele anunțate de PPE. Niciuna dintre aceste valori nu reprezintă deocamdată o obligație adoptată de Parlamentul European.