Regiunile cer finanțări culturale mai accesibile pentru comunitățile mici

Comitetul European al Regiunilor a adoptat la 13 octombrie 2026 avizul privind Culture Compass for Europe, cadrul de politică pentru cultură prezentat de Comisia Europeană. În centrul poziției susținute de raportoarea Tanya Hristova se află accesul comunităților mici la cultură și la finanțare. Primarul orașului Gabrovo din Bulgaria cere instrumente mai previzibile pentru organizațiile culturale mici și un rol mai puternic al autorităților locale în stabilirea priorităților, potrivit comunicatului grupului Partidului Popular European din Comitet.

Comunicatul publicat de grupul PPE la 13 octombrie descrie o cerere de trecere de la proiecte fragmentate, de scurtă durată, la instrumente multianuale și flexibile. Acesta avertizează și asupra centralizării finanțării în viitorul buget european și cere ca autoritățile locale și regionale să participe la conceperea instrumentelor și la evaluarea efectelor lor în teritoriu. Sunt cereri de politică publică, fără a reprezenta anunțul deschiderii unei noi scheme de granturi.

Miza pentru o organizație culturală mică este posibilitatea de a planifica activități pe mai mulți ani, în loc de a depinde de proiecte succesive cu durată limitată. Accesibilitatea finanțării privește și procedurile, nu doar valoarea sumelor disponibile. Comunicarea Comisiei prevede, între direcțiile sale de simplificare, folosirea mai largă a granturilor în cascadă și a sumelor forfetare, prin care finanțarea se acordă ca sumă prestabilită. Sunt orientări pentru instrumentele de finanțare, nu condiții noi aplicabile automat tuturor beneficiarilor.

Culture Compass for Europe a fost prezentat de Comisie la 12 noiembrie 2025. Documentul urmărește integrarea culturii în politicile privind democrația, dezvoltarea economică, coeziunea și relațiile internaționale. Accesul la cultură este tratat atât ca posibilitate de a participa la activități, cât și ca posibilitate de a crea, iar investițiile sunt legate de nevoile diferite ale comunităților.

Comisia identifică explicit obstacolele geografice din zonele rurale, periferice, insulare și îndepărtate. Depopularea, îmbătrânirea și serviciile mai puține pot limita accesul la infrastructură și la programe culturale. Comunicarea cere politici și investiții adaptate nevoilor locale, integrate în planuri mai largi de dezvoltare teritorială. Pentru România, acest cadru este relevant pentru localitățile în care distanța până la un muzeu, o sală de spectacole sau un centru cultural restrânge participarea.

Finanțarea culturii provine din instrumente diferite. Comunicarea Comisiei menționează Europa creativă, politica de coeziune și sprijinul disponibil pentru cultura rurală prin politica agricolă comună. Documentul din 2025 prezintă și propuneri pentru bugetul european 2028–2034. Adoptarea unui aviz de către Comitetul Regiunilor nu echivalează cu aprobarea acestor propuneri bugetare și nu alocă sume unor proiecte individuale. Pentru accesarea banilor rămân decisive regulile și apelurile fiecărui program.

Condițiile de muncă ale artiștilor constituie o altă componentă a cadrului Comisiei. Comunicarea descrie dificultățile legate de contractele instabile, protecția socială și mobilitatea peste granițe. În privința inteligenței artificiale, documentul discută protecția drepturilor de autor, folosirea creațiilor și remunerarea creatorilor. Aceste direcții de politică nu trebuie confundate cu instituirea, prin avizul din octombrie, a unor drepturi noi sau a unor plăți obligatorii.

Pentru comunitățile mici, efectele concrete vor depinde de felul în care prioritățile culturale sunt transpuse în programe accesibile și în investiții locale. Avizul adoptat și cererile raportoarei contribuie la această dezbatere, dar continuitatea activităților culturale va depinde de deciziile bugetare și de instrumentele efectiv puse la dispoziția organizațiilor.