Siegfried Mureșan critică reducerile propuse pentru competitivitate și vecinătatea UE și cere o contribuție digitală

Siegfried Mureșan a criticat miercuri, 21 octombrie, reducerile propuse pentru competitivitate și țările vecine ale UE în viitorul buget european și a cerut o contribuție a marilor companii tehnologice la veniturile Uniunii. Eurodeputatul român, coraportor al Parlamentului European pentru bugetul 2028–2034, a spus în plenul de la Strasbourg că varianta de negociere prezentată de Președinția irlandeză nu oferă o bază acceptabilă pentru acordul Parlamentului. Propunerea rămâne în negociere, iar contribuția digitală nu este o taxă adoptată.

Intervenția a avut loc în dezbaterea despre rezultatele Consiliului European din 15–16 octombrie. Mureșan le-a reproșat guvernelor contradicția dintre prioritățile declarate — competitivitate, securitate, apărare și extindere — și resursele propuse pentru realizarea lor. În opinia sa, reducerea finanțării ar slăbi Uniunea și ar alimenta dezamăgirea publică și populismul.

Eurodeputatul a vorbit despre o diminuare de peste 10% pentru competitivitate și de aproape 20% pentru țările din imediata vecinătate. Documentul irlandez permite verificarea primei comparații la nivelul rubricii „Competitivitate, prosperitate și securitate”: plafonul scade de la 522,205 miliarde de euro în propunerea Comisiei la 455,600 miliarde, o reducere de aproximativ 12,75%. Sumele sunt exprimate în prețurile anului 2025 și acoperă întreaga perioadă de șapte ani.

Pentru acțiunea externă, este necesară o distincție: rubrica Global Europe scade de la 190 la 156,936 miliarde de euro, cu aproximativ 17,4%. Această rubrică acoperă mai mult decât vecinătatea UE. În interiorul instrumentului Global Europe, alocările geografice pentru Europa și pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf sunt diminuate cu aproximativ 14,4% față de propunerea Comisiei. Formula „aproape 20%” exprimă critica lui Mureșan; nu reprezintă procentul uniform aplicat fiecărei țări vecine.

În ansamblu, varianta prezentată de Președinția irlandeză la 10 octombrie propune aproximativ 1.622 de miliarde de euro în angajamente pentru 2028–2034, cu circa 141 de miliarde sub proiectul inițial al Comisiei, o diferență de aproape 8%. Aceste plafoane privesc finanțări care ar putea fi asumate în viitor, nu reduceri deja aplicate proiectelor aflate în derulare. Documentul nu este obligatoriu pentru delegațiile statelor membre și urmărește să apropie pozițiile acestora.

Irlanda susține că propunerea protejează alocările naționale pentru coeziune, agricultură și pescuit prevăzute în etapa anterioară de negociere. Președinția afirmă totodată că finanțarea pentru competitivitate ar crește substanțial față de actualul buget multianual. Cele două argumente folosesc repere diferite: Mureșan critică diminuarea față de propunerea Comisiei, în timp ce Președinția evidențiază creșterea față de perioada bugetară în curs.

Pentru a finanța prioritățile europene, Mureșan a reluat solicitarea unor venituri proprii suplimentare, inclusiv a unei contribuții din partea marilor companii tehnologice care beneficiază de acces la piața unică. El i-a invocat pe Elon Musk și Mark Zuckerberg în argumentul că diminuarea fondurilor pentru fermieri, securitate și cercetare ar fi greu de explicat cetățenilor în aceste condiții. Intervenția nu stabilește o cotă de impozitare sau lista companiilor care ar urma să plătească.

Contribuția digitală fusese susținută de negociatorii Parlamentului și înaintea dezbaterii din 21 octombrie. Ea este una dintre opțiunile de venit discutate pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale și programelor europene. Introducerea unei noi resurse proprii necesită o decizie distinctă de adoptarea cadrului financiar multianual; discursul unui raportor nu creează prin el însuși o obligație fiscală.

Noul cadru financiar trebuie adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Avertismentul lui Mureșan semnalează dificultățile politice ale negocierii, fără să constituie o respingere formală din partea instituției. Liderii UE urmăresc un acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a permite adoptarea legislației necesare în 2027 și începerea noului ciclu de finanțare în ianuarie 2028.

Pentru România, miza privește resursele viitoare pentru regiuni, agricultură, cercetare și întreprinderi, iar pentru Republica Moldova și Ucraina, finanțarea externă și sprijinul pentru apropierea de UE. Procentele calculate pentru rubricile europene nu stabilesc automat alocările acestor țări. Nivelul finanțării și distribuția sa vor depinde de acordul final asupra bugetului, programelor și veniturilor Uniunii.