Statele membre ale ONU aveau contribuții obligatorii neachitate de peste 5,6 miliarde de dolari la 30 septembrie 2026, într-un moment în care restricțiile de cheltuieli afectau deja activitățile organizației. Uniunea Europeană le-a cerut, la 19 octombrie, să plătească integral, la timp și fără condiții, avertizând că reformele administrative nu pot înlocui finanțarea mandatelor aprobate de aceleași state.
Pe scurt
-
La 30 septembrie 2026, statele membre datorau ONU peste 5,6 miliarde de dolari din contribuții obligatorii. Totalul cuprinde circa 4,108 miliarde pentru menținerea păcii, 1,462 miliarde pentru bugetul ordinar și 87 de milioane pentru tribunale; suma pentru misiunile de pace nu se adaugă din nou peste total.
-
UE a cerut la 19 octombrie plata integrală, la timp și fără condiții, reducerea restanțelor și planuri de plată transparente și credibile. Uniunea susține reformarea administrației ONU, dar avertizează că eficiența nu poate compensa neplata contribuțiilor.
-
Restricțiile de cheltuieli au afectat deja activitățile organizației: unele au fost amânate sau anulate, iar planurile de recrutare nu au putut fi executate integral. Măsurile au redus riscul întreruperii operațiunilor, cu efecte asupra îndeplinirii mandatelor.
-
Restanțele totale au rămas aproape de nivelul din septembrie 2025, ușor sub acesta. Cele pentru menținerea păcii au crescut cu aproximativ 377 de milioane de dolari, însă scăderea cu circa 408 milioane la bugetul ordinar a compensat această evoluție și creșterea restanțelor tribunalelor.
-
Încasările bugetului ordinar au ajuns la aproximativ 3,37 miliarde de dolari în primele nouă luni ale lui 2026, incluzând 982 de milioane din restanțe mai vechi. Plățile mari din septembrie au permis rambursarea împrumuturilor din fondurile interne de lichiditate.
-
Secretariatul estima în octombrie că numerarul permite acoperirea obligațiilor legale ale bugetului ordinar până în decembrie. Perspectiva se bazează și pe limitarea cheltuielilor și depinde de încasările ulterioare; nu înseamnă revenirea tuturor activităților la nivelul planificat.
-
ONU achitase la 30 septembrie obligațiile pentru trupe, poliție și echipamentele misiunilor active. Circa 30 de milioane de dolari pentru echipamentele misiunilor închise așteptau instrucțiuni de plată; fără încasări mai bune, există riscul unor noi întârzieri ale rambursărilor.
-
Noile reguli privind restituirile către state sunt testate timp de patru ani și urmăresc să evite returnarea unor bani pe care ONU nu i-a încasat. Ele pot include compensarea cu restanțele, dar nu aduc în sine finanțare nouă.
Apelul a fost prezentat la New York de María Reyes Fernández, din cadrul Delegației UE la ONU, în Comisia a cincea a Adunării Generale, care se ocupă de problemele administrative și bugetare. Republica Moldova s-a numărat printre țările candidate care s-au aliniat declarației europene.
Presiunea financiară are deja consecințe asupra funcționării ONU. În raportul său din 8 octombrie, secretarul general arată că măsurile de conservare a numerarului au limitat executarea bugetului și îndeplinirea mandatelor: unele activități au fost amânate sau anulate, iar planurile de recrutare nu au putut fi realizate integral. Restricțiile au redus riscul unei întreruperi a operațiunilor, dar au afectat ceea ce organizația poate livra în limitele bugetelor aprobate.
Cifrele se referă la situația de la 30 septembrie, prezentată de Catherine Pollard, responsabila ONU pentru strategie, politici și conformitate în management, în ședința Comisiei a cincea din 7 octombrie. Ele descriu banii pe care statele îi datorează organizației pentru contribuțiile obligatorii, distinct de obligațiile ONU de a rambursa cheltuielile statelor care furnizează personal și echipamente misiunilor de pace.
Cea mai mare parte a sumelor neachitate, aproximativ 4,108 miliarde de dolari, revenea operațiunilor de menținere a păcii. Alte 1,462 miliarde priveau bugetul ordinar, iar 87 de milioane erau datorate pentru tribunalele internaționale și mecanismul rezidual care le continuă anumite funcții. Componentele însumează aproximativ 5,657 miliarde de dolari; în declarația sa, UE a vorbit despre circa 5,6 miliarde. Restanțele pentru menținerea păcii sunt incluse în acest total.
Comparația cu septembrie 2025 arată evoluții diferite între bugete. Restanțele pentru menținerea păcii au crescut cu aproximativ 377 de milioane de dolari, iar cele pentru tribunale, cu 22 de milioane. În schimb, suma neachitată pentru bugetul ordinar a scăzut cu circa 408 milioane. Totalul celor trei categorii a rămas astfel aproape de nivelul de acum un an, ușor sub acesta.
În cazul operațiunilor de menținere a păcii, aproximativ 3,4 miliarde de dolari erau datorate misiunilor active, iar aproape 682 de milioane, celor închise. Din restanțele misiunilor active, circa 1,4 miliarde proveneau din contribuțiile stabilite pentru exercițiul 2026–2027 și aproximativ două miliarde din perioadele anterioare. La 30 septembrie, 48 de state își achitaseră integral contribuțiile pentru menținerea păcii, față de 54 la aceeași dată în 2025.
Totuși, la data raportării, ONU achitase obligațiile către state pentru trupe, poliție și echipamentele contingentelor din misiunile active. Aproximativ 30 de milioane de dolari pentru echipamentele unor misiuni închise așteptau instrucțiuni de plată din partea statelor beneficiare. Secretariatul a avertizat că, fără încasări mai bune, rambursările aferente misiunilor de pace ar putea suferi din nou întârzieri.
Bugetul ordinar a beneficiat de o ameliorare în septembrie. În primele nouă luni ale anului, ONU încasase aproximativ 3,37 miliarde de dolari pentru acest buget, cu 983 de milioane mai mult decât în perioada comparabilă din 2025. Din suma încasată, aproximativ 982 de milioane reprezentau contribuții întârziate din anii anteriori.
Plățile mari primite în septembrie au permis organizației să ramburseze sumele împrumutate din fondurile sale interne de lichiditate. ONU începuse să recurgă la Fondul de rulment în iunie și la Contul special în iulie, după ce încheiase anul 2025 cu rezervele de lichiditate epuizate. Încasările din trimestrul al treilea au depășit previziunile și au oferit un răgaz, fără să elimine incertitudinea legată de plățile viitoare.
La prezentarea din 7 octombrie, Secretariatul estima că poate acoperi obligațiile legale ale bugetului ordinar până la sfârșitul lui decembrie 2026. Perspectiva se sprijinea însă și pe limitarea cheltuielilor, iar rezultatul de la sfârșitul anului depindea de încasările din trimestrul al patrulea. Existența numerarului necesar pentru plăți nu însemna că toate activitățile puteau reveni la nivelul prevăzut inițial.
În acest context, UE cere statelor să reducă restanțele și să anunțe rapid planuri de plată transparente și credibile atunci când întâmpină dificultăți. O mai bună predictibilitate a încasărilor ar permite Secretariatului să își planifice cheltuielile cu mai puține ajustări de urgență. Pentru Uniune, plata contribuțiilor este o obligație legală, iar eficiența administrativă nu poate compensa neplata.
O altă parte a răspunsului privește regulile prin care anumite sume sunt restituite statelor membre sau compensate cu contribuțiile lor restante. Vechiul mecanism putea obliga ONU să acorde reduceri pentru bani prevăzuți în buget, dar pe care organizația nu îi încasase efectiv, accentuând lipsa de numerar.
Adunarea Generală a modificat aceste reguli în etape, în decembrie 2025 și în iunie 2026. Noua metodologie distinge sumele care pot fi returnate din numerarul primit de cele legate de contribuții încă neachitate și permite, după caz, compensarea cu restanțele. Sistemul adoptat în iunie este testat timp de patru ani, pornind de la execuția bugetelor misiunilor de pace pentru 2024–2025 și cu efect asupra contribuțiilor stabilite în iulie 2026. Este o schimbare a regulilor de regularizare, fără să aducă în sine finanțare nouă.
Distincția dintre bugete contează și pentru înțelegerea crizei. Bugetul ordinar finanțează funcționarea de bază și numeroase activități politice, administrative și de coordonare ale ONU. Misiunile de menținere a păcii au contribuții separate și un exercițiu financiar care începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie. Agențiile, fondurile și programele sistemului ONU folosesc și contribuții voluntare, inclusiv pentru operațiuni umanitare, ale căror deficite de finanțare nu se confundă cu aceste restanțe obligatorii.
Statele UE sunt printre principalii finanțatori ai organizației. Potrivit Consiliului UE, în 2025 ele au acoperit peste 22% din bugetul ordinar și aproximativ 21% din bugetul operațiunilor de menținere a păcii. Separat, bugetul Uniunii a angajat 4,06 miliarde de euro pentru cooperarea cu sistemul ONU. Aceste angajamente voluntare sunt distincte de contribuțiile obligatorii datorate de statele membre.
Dezbaterea financiară se desfășoară în paralel cu inițiativa UN80 de reformare a organizației. UE susține modernizarea administrației și o utilizare mai eficientă a resurselor, dar insistă că statele trebuie să finanțeze activitățile pe care le aprobă. Încasările mai bune și schimbarea regulilor de restituire au redus presiunea imediată; respectarea contribuțiilor rămâne esențială pentru a evita ca gestionarea numerarului să dicteze din nou ce activități poate desfășura ONU.
