Statele UE vor putea alege ce finanțează pentru migrație, frontiere și securitate în bugetul 2028–2034

Statele membre ar urma să primească mai multă libertate în folosirea fondurilor europene pentru migrație, controlul frontierelor și securitate internă în perioada 2028–2034. În locul unor programe separate și al obligației de a contribui la toate obiectivele stabilite la nivelul UE, fiecare guvern ar pregăti un singur plan național în care ar decide ce investiții și reforme sunt cele mai urgente pentru situația sa.

Consiliul UE și-a stabilit poziția de negociere asupra celor trei instrumente care vor finanța migrația și azilul, gestionarea frontierelor și vizelor și securitatea internă după 2027. Regulile vor face parte din viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, dar acordul nu include încă bugetele efective.

Noutatea principală este schimbarea modului în care statele vor primi și organiza banii. În perioada actuală, finanțarea este împărțită între instrumente sectoriale distincte. Pentru 2028–2034, investițiile și reformele ar urma să fie integrate în planuri naționale și regionale de parteneriat, câte unul pentru fiecare stat.

Planul va trebui să arate cum intenționează guvernul să folosească fondurile pentru aplicarea politicilor europene și pentru rezolvarea propriilor probleme. Acesta poate include construirea sau modernizarea centrelor de primire, digitalizarea procedurilor de azil, echipamente pentru poliția de frontieră, sisteme informatice, formarea personalului, integrarea migranților și cooperarea polițienească.

Consiliul a cerut însă ca statele să nu fie obligate să finanțeze fiecare obiectiv prevăzut în regulamente. Un stat aflat sub presiune la frontiera externă ar putea concentra o parte mai mare din fonduri asupra supravegherii, personalului și infrastructurii de frontieră, în timp ce un altul ar putea acorda prioritate integrării, combaterii criminalității organizate sau securității cibernetice.

Această flexibilitate nu înseamnă că banii vor putea fi folosiți pentru orice cheltuială națională. Proiectele trebuie să rămână în limitele obiectivelor europene, să ofere o valoare adăugată pentru Uniune și să respecte condițiile care vor fi stabilite în regulamente și în acordul final asupra bugetului.

În domeniul migrației și azilului, finanțarea va sprijini sistemul european comun de azil, migrația legală, integrarea și incluziunea socială. Banii vor putea fi folosiți și pentru aplicarea mecanismelor de solidaritate și împărțire a responsabilității între statele membre.

O altă componentă privește returnarea persoanelor care nu au drept de ședere. Consiliul cere ca operațiunile să fie eficiente, sigure și demne, iar sprijinul european să acopere și etapele de după plecarea din UE, precum readmisia și reintegrarea în țările de origine sau de tranzit.

Finanțarea pentru frontiere și vize va susține controlul frontierelor externe, procesarea cererilor de viză și funcționarea spațiului Schengen. Un control mai eficient al frontierelor este prezentat simultan ca instrument pentru gestionarea migrației, prevenirea criminalității transfrontaliere și protejarea liberei circulații în interiorul UE.

În domeniul securității interne, fondurile vor viza criminalitatea gravă și organizată, terorismul, extremismul violent și atacurile cibernetice. Ele vor putea finanța schimbul de informații, cooperarea dintre poliții, relațiile cu autoritățile din țări terțe și gestionarea incidentelor sau crizelor de securitate.

Protejarea infrastructurii critice este introdusă ca obiectiv separat față de perioada 2021–2027. Finanțarea ar putea acoperi măsuri pentru creșterea rezilienței unor sisteme precum energia, transporturile, comunicațiile, serviciile digitale și alte infrastructuri esențiale împotriva sabotajului, atacurilor cibernetice sau altor acte ostile.

Consiliul a modificat și unele prevederi pentru a reflecta diferențele juridice dintre migrație, azil, poliție și cooperarea judiciară. Aceste domenii nu sunt reglementate în exact același mod pentru toate statele și pot implica niveluri diferite de participare la politicile europene.

Poziția este „parțială” deoarece toate elementele care implică bani au fost lăsate în afara acordului. Nu au fost stabilite sumele totale, distribuirea între state sau ponderea rezervată fiecărui domeniu.

Aceste decizii vor depinde de negocierea generală a cadrului financiar multianual pentru 2028–2034. Abia după stabilirea bugetului total vor putea fi fixate alocările pentru migrație, frontiere și securitate internă.

Consiliul poate începe acum negocierile cu Parlamentul European asupra arhitecturii celor trei instrumente. Parlamentul poate cere modificări privind prioritățile, condițiile de folosire a banilor, controlul cheltuielilor și rolul Comisiei în aprobarea planurilor naționale.

Instituțiile urmăresc un acord asupra întregului buget până la sfârșitul lui 2026. Adoptarea regulilor sectoriale în 2027 ar permite ca noile fonduri să fie disponibile de la 1 ianuarie 2028, fără întreruperea programelor existente.

Decizia Consiliului nu acordă încă bani statelor și nu stabilește proiectele care vor fi finanțate. Ea definește sistemul propus: un plan unic pentru fiecare țară, priorități alese în funcție de nevoile naționale și o mai mare libertate de redistribuire a resurselor între migrație, frontiere și securitate.