Țările candidate cer un loc mai apropiat de masa deciziilor europene înainte de aderare

Țările candidate la Uniunea Europeană trebuie implicate mai devreme în discuțiile europene, iar reformele pentru aderare trebuie construite împreună cu sindicatele, angajatorii și organizațiile societății civile, au susținut participanții la o dezbatere organizată de Comitetul Economic și Social European.

Dezbaterea a avut loc la 16 iulie 2026, în timpul sesiunii plenare a Comitetului Economic și Social European. EESC este organismul consultativ care reprezintă la nivelul UE angajatorii, sindicatele și alte organizații ale societății civile.

Participanții au discutat despre modul în care extinderea poate influența securitatea, reziliența și competitivitatea Europei. Procesul privește atât statele din Balcanii de Vest, cât și Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Türkiye, aflate în etape diferite ale relației lor cu Uniunea Europeană.

Președintele EESC, Seamus Boland, a spus că aderarea nu poate fi redusă la negocierile dintre guverne și instituțiile europene. El a legat procesul de reformele democratice, respectarea drepturilor fundamentale și îmbunătățirea condițiilor economice pentru populație.

Boland a susținut că apropierea economică de UE trebuie accelerată pentru ca cetățenii din statele candidate să vadă rezultate înainte de aderare. Aceste rezultate pot include acces mai bun la piața europeană, investiții, locuri de muncă și instituții publice mai funcționale.

Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a spus că subiectul a revenit în centrul agendei europene din cauza războiului din Ucraina și a competiției dintre marile puteri. În opinia sa, aderarea noilor state poate modifica atât arhitectura de securitate, cât și capacitatea economică a Europei.

Kos a folosit Ucraina drept exemplu pentru legătura dintre extindere și apărare. „Când războiul se va încheia, va fi o țară care a rezistat Rusiei într-un război existențial. Va fi una dintre cele mai puternice forțe militare ale Europei, cu o experiență pe care nimeni altcineva nu o are”, a declarat ea.

Comisarul a susținut și argumentul economic al extinderii, afirmând că rundele anterioare au produs creștere și integrarea unor piețe noi. Documentul EESC nu include însă date comparative privind efectele economice ale fiecărei extinderi și nici estimări pentru actualele state candidate.

Președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister, a transmis într-un mesaj video că Parlamentul sprijină extinderea. El a subliniat că democrația, statul de drept și drepturile fundamentale rămân condiții ale aderării.

Viceprim-ministrul și ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a vorbit despre relația dintre guverne și societatea civilă. El a spus că dezacordurile dintre acestea fac parte dintr-o democrație sănătoasă și că protejarea democrației nu revine exclusiv autorităților.

Ambasadorul Lituaniei pe lângă UE, Nerijus Aleksiejūnas, a avertizat că Uniunea nu își poate permite „zone gri” în vecinătatea sa. El a susținut că spațiile rămase în afara unei orientări politice clare pot fi ocupate rapid de alte puteri.

Pentru Macedonia de Nord, apropierea de UE are și o justificare economică directă. Ambasadorul Zulfi Ismaili a spus că aproximativ 70% din comerțul țării sale se desfășoară cu Uniunea Europeană, ceea ce împinge autoritățile să accelereze reformele și adaptarea regulilor.

Reprezentanții angajatorilor au pus accentul pe stabilitate, infrastructură și accesul la piețe. Sandra Parthie, președinta Grupului Angajatorilor din EESC, a spus că extinderea poate aduce conectivitate și oportunități pentru companii atunci când este pregătită corespunzător.

Sindicatele au cerut să fie tratate ca parteneri egali în procesul de reformă. Lucie Studničná, președinta Grupului Lucrătorilor din EESC, a legat aderarea de condițiile de muncă, echitate și respectarea drepturilor sociale.

Organizațiile civice au cerut participare încă din etapele de pregătire. Ariane Rodert, vicepreședinta Grupului Organizațiilor Societății Civile, a spus că instituțiile nu pot construi singure capacitatea comunităților de a răspunde crizelor și de a păstra încrederea publică.

EESC încearcă să introducă această participare înainte de aderare prin Inițiativa membrilor din țările candidate. Lansat în septembrie 2023, mecanismul aduce reprezentanți ai angajatorilor, sindicatelor și organizațiilor civice în procesul de redactare a unor avize europene.

Participanții din statele candidate lucrează în grupuri de studiu, iau parte la reuniunile secțiunilor EESC și pot interveni în sesiunile plenare în care sunt adoptate avizele. Ei nu dobândesc prin această participare drepturi de vot în instituțiile legislative ale UE și nici nu sar peste etapele negocierilor de aderare.

Inițiativa include reprezentanți din Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Türkiye și Ucraina. Kosovo este menționat fără a prejudicia pozițiile statelor privind statutul său.

Dezbaterea din iulie nu a stabilit un calendar nou pentru aderarea vreuneia dintre țări. Negocierile continuă separat, iar fiecare candidat trebuie să îndeplinească cerințele privind instituțiile democratice, economia, legislația europeană și capacitatea de aplicare a acesteia.