Toate statele UE întârzie noile reguli pentru renovarea clădirilor, iar România are restanțe în alte opt domenii

Comisia Europeană a avertizat toate cele 27 de state membre că nu au introdus complet în legislația națională noile reguli privind eficiența energetică a clădirilor. România a primit notificări și pentru alte opt seturi de norme europene, de la condițiile oferite solicitanților de azil până la protecția jurnaliștilor și sancționarea infracțiunilor grave împotriva mediului.

Comisia Europeană a deschis la 15 iulie un nou grup de proceduri de infringement împotriva statelor care nu au comunicat transpunerea completă a 15 directive europene ale căror termene au expirat recent.

O directivă stabilește rezultatele pe care statele membre trebuie să le atingă, însă fiecare guvern trebuie să adopte legislația națională necesară. Comisia verifică apoi dacă măsurile au fost comunicate și dacă acoperă toate obligațiile prevăzute la nivel european.

Cea mai extinsă procedură privește performanța energetică a clădirilor. Toate cele 27 de state membre au ratat transpunerea completă a directivei reformate, adoptată în 2024.

Clădirile sunt cel mai mare consumator de energie din Europa, iar numai aproximativ 1% din fondul construit este renovat anual. Directiva urmărește reducerea facturilor, a consumului de combustibili fosili importați și a emisiilor produse de locuințe, birouri și clădiri publice.

Noile norme prevăd standarde minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale și trasee naționale pentru renovarea progresivă a locuințelor. Ele includ cerințe privind panourile solare, infrastructura pentru mobilitate durabilă și centre unice unde proprietarii pot primi informații despre renovare și finanțare.

Statele trebuiau să comunice transpunerea completă până la 29 mai 2026. O prevedere separată, care interzice stimulentele financiare pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili, avea un termen anterior, 1 ianuarie 2025.

România apare în alte opt proceduri din pachetul publicat de Comisie. Una privește Directiva privind condițiile de primire, parte a reformei europene în domeniul migrației și azilului.

Normele cer condiții de viață adecvate și comparabile pentru persoanele care solicită protecție internațională. Ele permit statelor să își organizeze sistemele de primire, dar urmăresc și reducerea diferențelor care îi pot determina pe solicitanți să plece din țara responsabilă pentru examinarea cererii.

România și alte 15 state nu au comunicat transpunerea completă până la termenul din 12 iunie 2026. Întârzierea nu înseamnă automat că toate prevederile lipsesc din legislația românească, ci că autoritățile nu au demonstrat Comisiei că directiva a fost introdusă integral.

O altă procedură privește directiva împotriva proceselor strategice îndreptate împotriva participării publice, cunoscute drept SLAPP. Aceste acțiuni pot fi folosite pentru a intimida jurnaliști, apărători ai drepturilor omului și organizații civice prin procese costisitoare și prelungite.

Directiva permite instanțelor să respingă din timp cererile evident nefondate, oferă remedii persoanelor vizate și introduce protecție față de anumite hotărâri pronunțate în țări din afara Uniunii Europene. România și alte 13 state trebuiau să transpună regulile până la 7 mai.

Comisia a notificat România și pentru transpunerea incompletă a Directivei privind criminalitatea de mediu. Noile norme extind lista infracțiunilor grave și prevăd sancțiuni mai severe pentru încălcări care produc daune serioase, extinse și de durată.

Criminalitatea de mediu este estimată la nivel mondial la pierderi anuale între 80 și 230 de miliarde de euro. Comisia o descrie drept a patra activitate infracțională organizată ca amploare la nivel global.

În transporturi, România se află printre cele 14 state care nu au comunicat complet regulile actualizate pentru controalele rutiere ale vehiculelor ce transportă mărfuri periculoase. Modificările actualizează lista încălcărilor, nivelurile de risc și procedurile folosite de autorități în timpul controalelor.

Trei dintre procedurile care vizează România privesc sectorul financiar. Prima se referă la Directiva Listing Act, care încearcă să faciliteze accesul companiilor, în special al celor mici, la finanțare prin piețele publice de capital.

A doua privește modificările asociate regulamentului european pentru infrastructura piețelor financiare. Acestea stabilesc reguli pentru gestionarea riscului în tranzacțiile cu instrumente derivate și cer băncilor, firmelor de investiții și fondurilor să controleze mai bine concentrarea operațiunilor într-un număr redus de contrapărți.

Comisia a notificat România și în legătură cu noile standarde pentru organismele naționale de promovare a egalității. Directiva cere ca aceste instituții să fie independente, să aibă suficienți angajați și bani și să poată sprijini victimele discriminării.

Competențele lor trebuie să acopere discriminarea în muncă pe criterii precum religia, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală și discriminarea pe criterii de sex în domeniul securității sociale.

Ultima procedură care include România privește normele europene pentru funcționarea pieței unice în timpul unei crize. Acestea fac parte din Actul privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne și stabilesc proceduri pentru menținerea circulației bunurilor, serviciilor și persoanelor și pentru disponibilitatea produselor esențiale.

Scrisorile trimise de Comisie nu reprezintă sancțiuni și nici constatarea definitivă a unei încălcări. Ele deschid prima etapă formală a procedurii și oferă fiecărui stat două luni pentru a explica situația, a completa legislația și a comunica măsurile adoptate.

Dacă răspunsul nu rezolvă problema, Comisia poate emite un aviz motivat, prin care precizează obligațiile încălcate și acordă un nou termen. Cazul poate ajunge ulterior la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar întârzierile persistente de transpunere pot conduce la sancțiuni financiare.