UE ajunge la 93 de proiecte strategice pentru materiile prime critice, după o nouă selecție de 46

Uniunea Europeană își extinde la 93 portofoliul de proiecte strategice pentru materiile prime critice aflate în statele membre, după ce Comisia Europeană a selectat pe 9 octombrie încă 46 de proiecte în 16 țări. Noua etapă a Critical Raw Materials Act acoperă extracția, procesarea și mai ales reciclarea materialelor necesare pentru baterii, tehnologii energetice, apărare, industria aerospațială și echipamente digitale, într-un moment în care dependența de furnizori externi a devenit o problemă de competitivitate și securitate economică pentru UE.

Cele 46 de proiecte reprezintă a doua mare selecție realizată în baza Critical Raw Materials Act. Prima listă, aprobată în 2025, cuprindea 47 de proiecte în interiorul Uniunii, iar alte 13 proiecte strategice au fost recunoscute în țări terțe și teritorii de peste mări. Prin noua rundă, numărul proiectelor din UE crește de la 47 la 93, separat de proiectele amplasate în afara Uniunii.

Structura noii selecții arată că Bruxelles-ul încearcă să construiască o parte mai mare a lanțului valoric în Europa, nu să se concentreze exclusiv asupra deschiderii de noi mine. Dintre cele 46 de proiecte, opt sunt pentru extracție, 11 pentru procesare, 19 pentru reciclare, iar alte opt combină mai multe etape ale lanțului. Trei dintre acestea integrează extracția și procesarea, iar cinci combină procesarea cu reciclarea.

Pentru industria europeană, distribuția pe materii prime este la fel de importantă. Proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice prin legislația europeană și includ proiecte pentru litiu, nichel, cobalt, mangan și grafit, toate esențiale pentru lanțul bateriilor. Magneziul și tungstenul sunt relevante inclusiv pentru apărare și industria aerospațială, iar proiectele privind pământurile rare sunt legate de producția de magneți permanenți utilizați în motoare electrice, turbine eoliene și numeroase echipamente industriale și militare.

Selecția trebuie citită în contextul obiectivelor obligatorii pe care UE și le-a fixat pentru 2030. Critical Raw Materials Act urmărește ca Uniunea să poată extrage în interiorul său cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice, să proceseze cel puțin 40% și să recicleze cel puțin 25%. În același timp, UE încearcă să evite situațiile în care peste 65% din consumul anual al unei anumite materii prime, la o etapă relevantă a procesării, provine dintr-o singură țară terță.

Comisia estimează că portofoliul de proiecte selectate până acum poate schimba semnificativ perspectiva pentru unele dintre aceste obiective. Împreună, proiectele existente și cele nou selectate ar putea permite atingerea pragurilor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și tungsten și a obiectivelor de procesare pentru litiu și pământuri rare. Pentru reciclare, Comisia consideră că portofoliul ar putea acoperi obiectivele pentru litiu, cobalt și pământuri rare. Acestea sunt însă estimări privind capacitățile proiectelor dacă ele devin efectiv operaționale, nu volume de producție disponibile în prezent.

Unul dintre cele mai importante obstacole rămâne finanțarea. Cele 46 de proiecte nou selectate ar necesita aproximativ 21,1 miliarde EUR în investiții de capital. Statutul de proiect strategic nu presupune acordarea automată a unei subvenții europene și nici faptul că cele 21,1 miliarde EUR vor proveni din bugetul UE. Promotorii trebuie în continuare să își asigure finanțarea, să obțină autorizațiile necesare și să respecte legislația europeană și națională.

Statutul oferă însă avantaje concrete. Proiectele beneficiază de un cadru accelerat și mai predictibil pentru autorizare, de sprijin pentru identificarea surselor de finanțare și de facilitarea legăturilor dintre producători și potențialii cumpărători. Critical Raw Materials Act stabilește, în condițiile prevăzute de legislație, un termen de maximum 27 de luni pentru procedurile de autorizare a proiectelor de extracție și de maximum 15 luni pentru proiectele de procesare sau reciclare.

Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, a legat noua selecție de obiectivul mai larg al reducerii dependenței industriale a Europei. Mesajul Comisiei este că proiectele trebuie să crească simultan extracția, procesarea și reciclarea în UE, în timp ce importurile vor continua să joace un rol important. Bruxelles-ul nu urmărește autosuficiența completă, dar încearcă să reducă situațiile în care industrii întregi depind de un singur furnizor extern.

Problema nu se încheie însă odată cu finanțarea și autorizarea. În prezentarea noii selecții, Séjourné a insistat asupra unei dificultăți care devine tot mai importantă: producătorii europeni au nevoie de cumpărători pentru ca noile capacități să fie economic viabile. Comisia încearcă să faciliteze contracte pe termen lung între proiecte și industrie și pregătește instrumente suplimentare pentru diversificarea aprovizionării. Eventuale obligații viitoare pentru companii de a diversifica achizițiile sau de a cumpăra materii prime europene rămân însă în proces legislativ și nu sunt reguli deja aplicabile.

România apare în noua selecție cu două proiecte și în două etape diferite ale lanțului valoric. Primul, promovat de ECO LIFE STYLE S.R.L., urmărește dezvoltarea unei capacități de reciclare a bateriilor în orașul Răcari, județul Dâmbovița. Proiectul vizează recuperarea unor materiale precum cobaltul, litiul, manganul, grafitul și nichelul, relevante pentru producția de baterii.

Al doilea proiect românesc este Verde Magnesium Industries, clasificat de Comisie drept proiect de procesare a magneziului. Distincția este importantă: lista europeană nu îl prezintă ca proiect de extracție. Magneziul este una dintre materiile prime strategice pentru care UE încearcă să își dezvolte capacitatea internă, inclusiv pentru utilizări industriale în sectoare precum transportul, industria aerospațială și apărarea.

Cele două proiecte românești beneficiază acum de statutul strategic european, dar acest lucru nu demonstrează că finanțarea lor este închisă, că toate autorizațiile sunt obținute sau că instalațiile sunt deja în construcție. Tocmai aceste elemente vor determina cât de repede selecția făcută la Bruxelles se transformă în capacitate industrială efectivă.

Comisia arată că există deja unele rezultate din prima generație de proiecte strategice. Dintre proiectele selectate în 2025, 25 și-au încheiat evaluarea impactului asupra mediului, 17 au obținut autorizații de construcție, iar 22 au făcut progrese semnificative spre încheierea unor acorduri cu cumpărători. De la lansarea RESourceEU, peste 2 miliarde EUR în sprijin financiar au fost mobilizate prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții.

Următorul test pentru strategia europeană nu este astfel numărul proiectelor înscrise pe listă, ci câte dintre ele vor obține capital, autorizații și contracte de vânzare suficient de repede pentru a modifica efectiv dependențele industriale ale Europei. Comisia intenționează să deschidă o nouă rundă de candidaturi pentru proiecte strategice spre sfârșitul anului 2026.