UE cere accelerarea protejării naturii înaintea primei evaluări globale a obiectivelor pentru biodiversitate

Uniunea Europeană va cere accelerarea măsurilor pentru oprirea pierderii biodiversității la COP17, unde statele vor evalua pentru prima dată progresul global în aplicarea Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal. Miniștrii mediului au aprobat la 12 octombrie mandatul european pentru conferința care începe la Erevan pe 19 octombrie, menținând printre obiective protejarea a cel puțin 30% din suprafețele terestre și apele interioare și a cel puțin 30% din zonele marine și costiere până în 2030.

Cadrul Kunming-Montreal a fost adoptat la COP15, în decembrie 2022, după patru ani de negocieri. El stabilește patru obiective pe termen lung pentru 2050 și 23 de ținte pentru acțiuni care trebuie realizate până în 2030. COP17 este importantă pentru că mută procesul internațional de la stabilirea țintelor la verificarea modului în care acestea sunt transpuse în politici și acțiuni concrete.

Una dintre cele mai cunoscute ținte este obiectivul „30 până în 30”. Până în 2030, cel puțin 30% din suprafețele terestre și apele interioare și cel puțin 30% din zonele marine și costiere trebuie conservate și gestionate efectiv. Textul global nu cere însă simpla desemnare pe hartă a unor teritorii drept zone protejate. Acestea trebuie să formeze sisteme reprezentative ecologic, conectate și gestionate echitabil, cu o atenție specială pentru zonele importante pentru biodiversitate și serviciile ecosistemice.

Obiectivul recunoaște și alte măsuri eficiente de conservare bazate pe suprafață, dincolo de ariile protejate clasice, precum și rolul teritoriilor indigene și tradiționale acolo unde este cazul. Drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale trebuie respectate, iar orice utilizare durabilă permisă în asemenea zone trebuie să fie compatibilă cu rezultatele de conservare.

Ținta de 30% este numai una dintre cele 23. Cadrul global prevede, între altele, restaurarea ecosistemelor degradate, reducerea presiunilor asupra speciilor și habitatelor, combaterea speciilor alogene invazive, reducerea poluării și integrarea biodiversității în deciziile publice și economice. Din acest motiv, poziția UE pentru Erevan cere ca biodiversitatea să fie integrată în toate politicile și sectoarele relevante.

Această integrare este una dintre principalele teme ale mandatului european. Miniștrii susțin că oprirea pierderii biodiversității nu poate depinde numai de administrarea parcurilor și rezervațiilor. Agricultura, pescuitul, infrastructura, investițiile, producția, comerțul și folosirea terenurilor pot influența direct starea ecosistemelor. UE va cere ca efectele asupra biodiversității să fie luate în calcul mai sistematic în aceste domenii, pe baza dovezilor științifice.

Finanțarea este o altă componentă a negocierii. Consiliul cere mobilizarea mai multor resurse publice și private pentru aplicarea cadrului global și susține explorarea unor mecanisme inovatoare de finanțare. Printre instrumentele menționate se află creditele pentru natură cu integritate ridicată, concepute pentru a direcționa finanțare privată către proiecte care produc rezultate verificabile pentru biodiversitate.

Asemenea instrumente nu reprezintă însă o înlocuire automată a finanțării publice și nici un sistem global deja operațional. Modul în care sunt definite rezultatele pentru natură, măsurarea lor, evitarea dublei contabilizări și garanțiile privind integritatea proiectelor sunt esențiale pentru credibilitatea unor astfel de mecanisme. Mandatul UE vorbește despre explorarea lor ca sursă suplimentară de finanțare.

COP17 va analiza progresul colectiv, nu va produce pur și simplu un clasament al statelor care au îndeplinit sau nu fiecare țintă. Cadrul adoptat în 2022 include un mecanism de planificare, monitorizare, raportare și revizuire, iar statele participante trebuie să stabilească obiective naționale prin care contribuie la țintele globale. Evaluarea de la Erevan va urmări dacă ansamblul acestor angajamente și măsuri pune lumea pe o traiectorie compatibilă cu obiectivele pentru 2030.

Conferința va avea loc între 19 și 30 octombrie și va reuni în paralel trei procese. Pe lângă COP17 a Convenției privind diversitatea biologică, la Erevan se vor reuni părțile la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea și la Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea lor.

Discuția informală purtată separat de miniștrii UE la Luxemburg despre directivele Păsări și Habitate nu trebuie confundată cu mandatul pentru COP17. Miniștrii au discutat cum pot fi menținute standardele de protecție a naturii în paralel cu simplificarea legislației și competitivitatea, dar această discuție nu a modificat directivele și nu reprezintă o revizuire legislativă adoptată.

Poziția din 12 octombrie stabilește ceea ce Uniunea Europeană va susține la masa negocierilor. Rezultatul COP17 va depinde de acordul dintre părțile Convenției și va arăta cât de mare este distanța dintre obiectivele globale adoptate în 2022 și măsurile efectiv puse în practică înainte ca intervalul rămas până în 2030 să se reducă și mai mult.