Noul parlament și noul guvern al Serbiei ar trebui constituite fără întârziere după certificarea oficială a rezultatelor alegerilor din 25 octombrie, au cerut marți, 27 octombrie, Kaja Kallas, șefa diplomației UE, și Marta Kos, comisara europeană pentru extindere. În declarația comună, cele două oficiale solicită o tranziție ordonată și o reformă a regulilor electorale, în urma unui scrutin în care observatorii internaționali au semnalat presiuni asupra alegătorilor și avantaje pentru partidul aflat la putere.
Pe scurt
-
Kaja Kallas și Marta Kos cer constituirea rapidă a noului parlament și guvern al Serbiei după certificarea oficială a rezultatelor alegerilor din 25 octombrie.
-
Lista Studenților are 52,71% din voturi, față de 39,17% pentru lista Aleksandar Vučić – Serbia Unită, în rezultatele preliminare din 26 octombrie, ora 20.00, după prelucrarea datelor din 97,56% dintre secțiile de votare.
-
Observatorii internaționali au evaluat pozitiv desfășurarea votului în majoritatea secțiilor observate, dar au semnalat folosirea resurselor publice în campanie, dezechilibre în presă, intimidări și violențe.
-
UE cere reformarea cadrului electoral cu participarea tuturor actorilor relevanți, aplicarea recomandărilor internaționale și reducerea polarizării din societate.
-
Uniunea se declară pregătită să sprijine viitorul guvern în reformele privind democrația, independența justiției și drepturile fundamentale. Declarația nu anunță deschiderea unor noi capitole de negociere.
Apelul vine după ce principalii competitori au recunoscut rezultatul scrutinului, un gest pe care Kallas și Kos îl consideră un semn al angajamentului pentru un proces democratic ordonat. Cele două oficiale apreciază că alegătorii au dat viitorului guvern un mandat puternic pentru schimbare. Această evaluare politică nu înlocuiește însă certificarea formală a rezultatelor, etapa de care declarația leagă formarea noilor instituții.
În datele preliminare ale Comisiei Electorale Republicane, aferente orei 20.00 din 26 octombrie, Lista Studenților avea 2.267.615 voturi, reprezentând 52,71%, iar lista Aleksandar Vučić – Serbia Unită avea 1.685.022 de voturi, respectiv 39,17%. Fuseseră prelucrate rezultatele din 8.187 dintre cele 8.392 de secții de votare, adică 97,56%. Repartizarea preliminară indica 140 de mandate pentru Lista Studenților și 104 pentru lista lui Vučić, fără ca aceste cifre să reprezinte distribuția definitivă a locurilor în parlament.
Pentru UE, schimbarea politică trebuie însoțită de remedierea problemelor electorale. Kallas și Kos cer reformarea cadrului electoral printr-un proces care să îi includă pe toți actorii relevanți și aplicarea efectivă, cu bună-credință, a recomandărilor Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și ale Consiliului Europei. Alegerile libere, corecte și transparente, desfășurate potrivit standardelor internaționale, sunt necesare atât pentru funcționarea instituțiilor democratice, cât și pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, subliniază declarația.
Această cerere se sprijină pe constatările preliminare ale misiunii internaționale de observare, care a reunit ODIHR, adunările parlamentare ale OSCE și Consiliului Europei și Parlamentul European. Misiunea a constatat o pregătire în general eficientă a scrutinului și a evaluat pozitiv procedurile din ziua votului în marea majoritate a secțiilor observate.
Evaluarea campaniei a scos însă la iveală probleme serioase. Observatorii au semnalat avantajele consolidate ale partidului aflat la putere, utilizarea abuzivă a resurselor statului și un dezechilibru pronunțat al presei în favoarea acestuia. Au fost consemnate intimidări și presiuni asupra alegătorilor, candidaților și societății civile, precum și perturbări ale campaniei. Violența fizică a provocat îngrijorări grave.
Declarația cere și reducerea polarizării, pe care Kallas și Kos o consideră esențială pentru refacerea încrederii și depășirea diviziunilor din societate. Uniunea se declară pregătită să lucreze cu viitorul guvern asupra fundamentelor aderării, de la criteriile democratice și independența justiției până la drepturile fundamentale, inclusiv libertatea presei.
Cu o zi înainte, grupul Renew Europe ceruse accelerarea negocierilor de aderare ale Serbiei, în reacție la rezultatul alegerilor. Apelul lui Kallas și Kos pune accentul pe tranziția instituțională și pe reformele așteptate de la viitoarele autorități. Nu anunță deschiderea unor noi capitole sau o decizie de deblocare a negocierilor.
Serbia negociază formal aderarea la UE din 21 ianuarie 2014. Potrivit Comisiei Europene, au fost deschise 22 dintre cele 35 de capitole de negociere, iar două au fost închise provizoriu. Pentru viitoarele autorități de la Belgrad, sprijinul oferit acum de UE privește reformele care trebuie puse în practică după constituirea instituțiilor, inclusiv cele menite să facă alegerile mai echitabile și să protejeze libertatea presei.
