UE cere liderilor din Balcani să respingă negarea genocidului de la Srebrenica și glorificarea criminalilor de război

Uniunea Europeană comemorează 31 de ani de la genocidul de la Srebrenica, unde peste 8.300 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost uciși în iulie 1995. Într-o declarație comună, Înalta Reprezentantă Kaja Kallas și comisara pentru extindere Marta Kos afirmă că memoria victimelor trebuie apărată prin adevăr istoric, respingerea negării genocidului și sprijin pentru familiile care încă își caută rudele dispărute.

Kallas și Kos afirmă că gândurile Uniunii Europene sunt alături de familiile victimelor, de supraviețuitori și de cei care încă trăiesc incertitudinea privind rudele dispărute. La trei decenii după masacru, procesul de găsire și identificare a tuturor victimelor rămâne parte a reconcilierii și a justiției.

Genocidul de la Srebrenica este descris de cele două oficiale drept unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria Europei. Declarația leagă memoria victimelor de obligația de a construi societăți pașnice, de a proteja viața și demnitatea umană și de a apăra valorile fundamentale pe care este construită Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană subliniază că victimele sunt onorate prin păstrarea adevărului istoric și prin transmiterea lecțiilor Srebrenica către generațiile viitoare. Kallas și Kos amintesc că Adunarea Generală a ONU a declarat, în urmă cu doi ani, data de 11 iulie drept Ziua internațională de reflecție și comemorare a genocidului din 1995 de la Srebrenica.

Declarația are și un mesaj politic direct pentru regiune. UE afirmă că nu există loc în Europa pentru negarea genocidului, revizionism sau glorificarea criminalilor de război condamnați. Aceste fenomene rămân sensibile în Balcanii de Vest, unde interpretarea războaielor din anii 1990 continuă să influențeze politica internă, relațiile dintre comunități și parcursul european al statelor din regiune.

Kallas și Kos cer liderilor din Bosnia și Herțegovina și din întreaga regiune să aleagă responsabilitatea în locul divizării și dialogul în locul confruntării. Ele cer și sprijin pentru procesul de găsire și identificare a victimelor rămase, un proces care are valoare juridică, umană și simbolică pentru familiile celor uciși.

Reconcilierea este prezentată ca un proces care cere curaj și angajament sincer. În Bosnia și Herțegovina, comemorarea Srebrenica nu este doar un moment de memorie, ci și un test al capacității liderilor politici de a evita folosirea trecutului pentru mobilizare naționalistă și de a susține instituții care pot funcționa pentru toate comunitățile.

Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de viitorul european al Bosniei și Herțegovinei. Declarația vorbește despre o țară suverană, unită, multietnică și democratică, formulare importantă într-un stat marcat de instituții fragile, tensiuni etnice și blocaje politice recurente.

Comemorarea vine într-un moment în care extinderea UE spre Balcanii de Vest rămâne legată de statul de drept, reconciliere regională și stabilitatea instituțiilor democratice. Pentru Bosnia și Herțegovina, păstrarea adevărului despre Srebrenica și respingerea glorificării criminalilor de război sunt parte a drumului european, nu doar teme de memorie istorică.