AcasăEuropaUE pregătește Food 2040 cu accent pe hrană mai sănătoasă, lanțuri scurte...


UE pregătește Food 2040 cu accent pe hrană mai sănătoasă, lanțuri scurte și un sistem alimentar mai rezistent la crize

Combine harvesters working in a golden wheat field during autumn.
Food 2040 va orienta viitoarele priorități europene de cercetare și inovare pentru producția, distribuția și consumul de alimente.

Reducerea impactului asupra climei, alimentația mai sănătoasă, diversificarea proteinelor și capacitatea de a menține producția și aprovizionarea în perioade de criză sunt principalele direcții propuse pentru viitoarea agendă europeană de cercetare și inovare în domeniul alimentar. Comisia Europeană a publicat rezultatele consultării care va contribui la elaborarea Food 2040, succesorul actualului cadru Food 2030.

Pe scurt

  1. Raportul se bazează pe 631 de răspunsuri la un chestionar și 63 de contribuții scrise, precum documente de poziție, foi de parcurs, analize de politici și propuneri de viziune.

  2. Participanții au cerut reducerea impactului climatic și asupra mediului pe întregul traseu al alimentelor, de la producția agricolă și procesare până la distribuție, consum și gestionarea deșeurilor.

  3. Alte priorități sunt dietele mai sănătoase, diversificarea surselor de proteine, economia circulară, folosirea mai eficientă a resurselor și întărirea lanțurilor scurte de aprovizionare.

  4. Consultarea cere o legătură mai clară între cercetare și aplicarea rezultatelor. Proiectele ar trebui să aibă obiective măsurabile și trasee concrete pentru folosirea soluțiilor în politici publice, producție și piață.

  5. Food 2040 este încă în pregătire. Raportul oferă contribuții pentru definirea agendei, dar nu anunță bugete, apeluri de finanțare, obiective obligatorii sau măsuri legislative.

Comisia Europeană pregătește o nouă agendă pentru cercetarea și inovarea alimentară, menită să orienteze modul în care Uniunea susține dezvoltarea unor soluții pentru agricultură, procesare, distribuție, alimentație și gestionarea resurselor.

Documentul publicat sub titlul „Building Food 2040” sintetizează opiniile culese într-o consultare la nivelul UE. La aceasta au participat universități și institute de cercetare, organizații agricole, companii, autorități publice, organizații neguvernamentale, reprezentanți ai societății civile și cetățeni.

Food 2040 nu se limitează la producția agricolă. Comisia folosește noțiunea de „sistem alimentar” pentru întregul traseu al hranei: producția materiilor prime, procesarea, transportul, vânzarea, consumul și gestionarea pierderilor și deșeurilor.

Participanții susțin abordarea introdusă prin Food 2030, care tratează împreună sănătatea, mediul, clima, economia și comunitățile. Ei cer însă ca viitoarea agendă să explice mai precis cum vor trece rezultatele cercetării din proiecte și laboratoare către utilizarea efectivă.

Această cerere privește atât politicile publice, cât și activitatea fermierilor și companiilor. Consultarea indică nevoia unor trasee de implementare mai clare, a unor rezultate măsurabile și a unor mecanisme prin care soluțiile dezvoltate să poată fi extinse dincolo de proiectele-pilot.

Reducerea impactului asupra mediului și climei apare printre prioritățile principale. Aceasta poate viza diferite componente ale sistemului alimentar, precum folosirea energiei și apei, emisiile asociate producției și transportului, pierderile alimentare și utilizarea materiilor prime. Raportul de sinteză nu stabilește însă tehnologii obligatorii sau ținte numerice.

O altă direcție este susținerea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Food 2040 ar urma să includă cercetări și soluții care conectează producția alimentară cu sănătatea populației, fără ca documentul publicat să propună reguli concrete privind dieta sau comercializarea anumitor produse.

Diversificarea proteinelor este menționată separat. Domeniul poate include cercetarea unor surse diferite de proteine și dezvoltarea capacității europene de producție și procesare. Documentul nu indică preferințe pentru o tehnologie sau categorie specifică de produse.

Participanții cer și o reziliență mai mare a sistemului alimentar, adică o capacitate mai bună de a continua să producă și să aprovizioneze populația în timpul crizelor. Pregătirea pentru perturbări, autonomia strategică și reducerea dependențelor sunt incluse între temele recomandate pentru noua agendă.

Lanțurile scurte de aprovizionare reprezintă o altă prioritate. Acestea presupun reducerea numărului de intermediari sau a distanței dintre producător și consumator și pot include piețe locale, cooperare regională și alte forme de distribuție apropiate de locul de producție.

Raportul recomandă și avansarea economiei circulare și a eficienței resurselor. În sistemul alimentar, această abordare urmărește folosirea mai completă a materiilor prime, reducerea pierderilor și reutilizarea resurselor care pot fi reintegrate în procesele de producție.

Una dintre problemele indicate este extinderea insuficientă a inovațiilor alimentare. O soluție testată într-un proiect de cercetare sau într-o companie mică nu ajunge automat să fie folosită pe scară largă. Participanții cer condiții mai bune pentru dezvoltare, demonstrare, investiții și introducerea soluțiilor pe piață.

Food 2040 va continua actuala politică Food 2030, prin care Comisia susține cercetarea și inovarea pentru sisteme alimentare sustenabile, sănătoase și incluzive. Food 2030 promovează colaborarea dintre cercetători, fermieri, industrie, autorități și societatea civilă, în locul tratării separate a fiecărei etape a producției alimentare.

Raportul publicat la 13 iulie reprezintă o contribuție la pregătirea noii agende. Comisia nu a precizat în acest document când va fi adoptată forma finală a Food 2040, ce buget va avea sau prin ce programe vor fi finanțate prioritățile identificate.





























RELATED ARTICLES