Consiliul Uniunii Europene a sancționat 16 persoane și șapte entități implicate în deportarea, transferul forțat, asimilarea și militarizarea copiilor ucraineni duși în Rusia sau în teritoriile ocupate temporar.

Pe scurt

1. Consiliul UE a adoptat sancțiuni împotriva a 16 persoane și șapte entități implicate în deportarea și transferul forțat al copiilor ucraineni.

2. Măsurile vizează actori responsabili de asimilare forțată, îndoctrinare, educație militarizată, adopții ilegale și mutarea copiilor în Rusia sau în teritoriile ocupate.

3. UE estimează că Rusia a deportat sau transferat forțat aproape 20.500 de copii ucraineni de la începutul războiului de agresiune.

4. Persoanele și entitățile sancționate sunt supuse înghețării activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau resurse economice.

5. Opt țări, inclusiv Albania, Republica Moldova, Norvegia și Ucraina, s-au aliniat separat unei decizii a Consiliului privind sancțiuni împotriva unor persoane implicate în atrocitățile de la Bucea.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni noi măsuri restrictive împotriva a 16 persoane și șapte entități responsabile pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Decizia vizează persoane și structuri implicate în deportarea ilegală sistematică, transferul forțat, asimilarea forțată, îndoctrinarea și educația militarizată a minorilor ucraineni. Consiliul include în aceeași categorie adopțiile ilegale și mutarea copiilor în Federația Rusă sau în interiorul teritoriilor ucrainene ocupate temporar.

Măsurile au fost adoptate în ziua reuniunii la nivel înalt a Coaliției Internaționale pentru Întoarcerea Copiilor Ucraineni. În aceeași zi, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, anunțase înaintea Consiliului Afaceri Externe că miniștrii urmau să avanseze sancțiuni împotriva persoanelor implicate în gestionarea copiilor ucraineni deportați.

„Vom avansa și cu sancțiunile care vizează acele persoane care ajută la lucrul cu copiii ucraineni pe care i-au deportat din Ucraina”, a spus Kallas la sosirea la reuniunea miniștrilor de externe.

Consiliul afirmă că, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Rusia ar fi deportat și transferat forțat aproape 20.500 de copii ucraineni. Potrivit Consiliului, aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și urmăresc ștergerea identității ucrainene și afectarea generațiilor viitoare ale Ucrainei.

Entitățile sancționate includ instituții federale de stat legate de Ministerul Educației din Rusia, precum centrele pentru copii Orlyonok, Scarlet Sails și Smena. Consiliul spune că acestea organizează, în coordonare cu autoritățile de ocupație, programe pentru copii ucraineni în care minorii sunt supuși îndoctrinării pro-ruse, inclusiv prin evenimente patriotice, educație ideologică și activități cu orientare militară.

Alte entități listate găzduiesc minori ucraineni transferați din teritoriile ocupate ale Ucrainei și îi expun unor programe aliniate politicilor statului rus, inclusiv îndoctrinare politică și activități compatibile cu cadre educaționale concepute pentru pregătire militară de bază.

Consiliul menționează DOSAAF Centre din Sevastopol, Nakhimov Naval School și clubul militar-patriotic „Patriot” din Crimeea ca structuri implicate în reeducarea, îndoctrinarea ideologică și militarizarea minorilor, cu scopul de a cultiva loialitatea față de Rusia și de a submina identitatea națională ucraineană.

Lista include și oficiali și politicieni din teritorii ocupate ilegal de Rusia, precum și șefi ai unor tabere de tineret, cluburi militare-patriotice și organizații. Potrivit Consiliului, aceștia sunt responsabili de promovarea educației patriotice și militare în rândul tinerilor, prin îndoctrinare ideologică, expunere la cultura militară rusă, pregătire paramilitară și participare la evenimente care glorifică războiul de agresiune al Rusiei.

Persoanele și entitățile sancționate sunt supuse înghețării activelor. Cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună la dispoziția acestora fonduri, active financiare sau resurse economice. Persoanele fizice incluse pe listă sunt supuse și unei interdicții de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriul Uniunii Europene.

Kallas a spus că întoarcerea copiilor deportați este mai dificilă decât schimbul de prizonieri de război, deoarece Ucraina nu a deportat copii ruși care să poată fi schimbați.

„Pentru că Ucraina nu a deportat copii ruși, nu poți cu adevărat să schimbi copii contra copii. De aceea este mult mai dificil”, a spus ea.

Înaltul Reprezentant a spus că UE discută mai multe opțiuni și propuneri pentru negocieri cu Rusia privind întoarcerea copiilor și că este necesar sprijin internațional, inclusiv din partea statelor care au relații mai apropiate cu Moscova.

În același cadru, Kallas a criticat propunerea Rusiei privind o încetare a focului legată de parada de la Moscova. Ea a spus că încetarea focului cerută de Vladimir Putin a fost „foarte cinică”, pentru a proteja parada, în timp ce Rusia continua să atace civili în Ucraina. Kallas a spus că Ucraina a respectat încetarea focului, la fel ca în cazul altor propuneri anterioare de încetare necondiționată a focului.

Kallas a respins și ideea ca Rusia să poată desemna un negociator în numele Uniunii Europene. Întrebată despre o propunere privind fostul cancelar german Gerhard Schröder, ea a spus că acesta a fost un lobbyist de nivel înalt pentru companii de stat rusești.

„Cred că Gerhard Schröder a fost un lobbyist de nivel înalt pentru companii de stat rusești. Așa că este clar de ce Putin îl vrea pe el ca persoană, pentru că, de fapt, ar sta de ambele părți ale mesei”, a spus Kallas.

Separat, Înaltul Reprezentant a emis, în numele UE, o declarație privind alinierea mai multor țări la o decizie a Consiliului adoptată la 16 martie 2026. Decizia impune măsuri restrictive împotriva a nouă persoane responsabile pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în special din cauza implicării lor în atrocitățile de la Bucea, calificate în document drept crime împotriva umanității și crime de război.

Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia și Ucraina s-au aliniat acestei decizii a Consiliului și se vor asigura că politicile lor naționale sunt conforme cu aceasta. Uniunea Europeană a luat act de angajamentul acestor țări și l-a salutat.

Sancțiunile adoptate luni fac parte din regimul UE de măsuri restrictive privind acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

În concluziile din 19 decembrie 2024, Consiliul European a condamnat din nou războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional.

În textul susținut de 25 de șefi de stat sau de guvern la Consiliul European din 13 martie 2026, liderii europeni au cerut urgent Rusiei și Belarusului să asigure întoarcerea sigură și necondiționată în Ucraina a tuturor copiilor ucraineni și a altor civili deportați sau transferați ilegal.