AcasăEuropaUE urmărește 93 de propuneri legislative pentru finalizarea pieței unice, dar numai...


UE urmărește 93 de propuneri legislative pentru finalizarea pieței unice, dar numai un nou acord a fost încheiat din iunie

Participation of Ursula von der Leyen, President of the European Commission, in European Council meeting
Foaia de parcurs „One Europe, One Market” urmărește reducerea barierelor pentru întreprinderi, investiții și circulația energiei, printr-un program legislativ comun al celor trei instituții europene.

Uniunea Europeană urmărește un program de 93 de propuneri legislative prioritare pentru consolidarea pieței unice, însă numai un nou acord a fost încheiat în perioada iunie–octombrie 2026, potrivit celei de-a doua evaluări a foii de parcurs „One Europe, One Market”. Documentul, publicat la 15 octombrie de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, arată că în același interval au fost prezentate 13 propuneri, au fost obținute zece mandate de negociere și au început șase negocieri interinstituționale. Obiectivul comun rămâne dezvoltarea unei piețe unice mai integrate și mai echitabile până la sfârșitul anului 2027, dar progresele consemnate reprezintă etape procedurale diferite, fără ca toate măsurile să fi devenit deja legislație aplicabilă.

Pe scurt

  1. Cele trei instituții europene urmăresc 93 de propuneri legislative prioritare pentru competitivitate, piața unică, energie, digitalizare și simplificarea regulilor.

  2. Între iunie și octombrie 2026, au fost lansate 13 propuneri, au fost obținute zece mandate de negociere, au început șase negocieri și a fost încheiat un acord.

  3. Pentru întreprinderi, principalele proiecte includ regimul european de drept al societăților „EU Inc.”, simplificarea obligațiilor administrative și integrarea piețelor de capital.

  4. Liderii UE cer finalizarea negocierilor pentru mai multe pachete legislative până la sfârșitul lui 2026, inclusiv cele privind industria auto, supravegherea piețelor financiare și siguranța alimentelor.

  5. Finalizarea pieței unice până la sfârșitul anului 2027 rămâne un obiectiv politic. Raportul nu constată eliminarea efectivă a tuturor barierelor naționale.

A doua evaluare comună a progreselor legislative oferă o imagine a distanței dintre obiectivele politice europene și procedurile necesare pentru transformarea lor în norme aplicabile. În programul de 93 de propuneri urmărit de instituții sunt incluse inițiative referitoare la funcționarea pieței unice, competitivitatea industrială, investiții, digitalizare, energie și simplificarea legislației. Indicatorii publicați pentru intervalul iunie–octombrie măsoară avansarea dosarelor prin diferite etape legislative. Un mandat de negociere obținut de Parlament sau Consiliu permite participarea instituției respective la negocierile interinstituționale, fără a echivala cu adoptarea definitivă a actului. Începerea negocierilor reprezintă o etapă suplimentară, iar un acord obținut între negociatori poate necesita în continuare aprobările formale prevăzute de procedură.

Evaluarea comună a fost realizată la aproximativ șase luni de la semnarea declarației privind prioritățile legislative europene pentru 2026 și a foii de parcurs „One Europe, One Market”. Cele două documente au roluri complementare. Declarația stabilește principalele propuneri asupra cărora Parlamentul, Consiliul și Comisia urmăresc să concentreze activitatea legislativă, în timp ce foaia de parcurs fixează obiective strategice pentru consolidarea pieței unice până la sfârșitul anului 2027. Monitorizarea trimestrială trebuie să permită identificarea progreselor, a negocierilor întârziate și a dosarelor pentru care este necesară o accelerare politică.

Una dintre inițiativele cu implicații directe pentru întreprinderi este propunerea unui al 28-lea regim european de drept al societăților, cunoscut sub denumirea „EU Inc.”. Ideea este crearea unui cadru european opțional care să faciliteze constituirea și extinderea companiilor dincolo de frontierele naționale, reducând dificultățile rezultate din existența a 27 de sisteme juridice diferite. Pentru companiile inovatoare și întreprinderile care doresc să se extindă pe mai multe piețe europene, un asemenea instrument ar putea simplifica procedurile și reduce costurile administrative, în funcție de forma finală a legislației. Regimul nu trebuie prezentat ca un sistem deja disponibil tuturor întreprinderilor: efectele sale vor depinde de negocierea și adoptarea normelor.

O altă componentă privește integrarea piețelor financiare și mobilizarea capitalului pentru investiții europene. Pachetele din cadrul Uniunii economiilor și investițiilor urmăresc reducerea fragmentării dintre piețele naționale și îmbunătățirea condițiilor în care companiile pot atrage finanțare. Evaluarea legislativă include și moneda euro digitală, un portofel european pentru întreprinderi și inițiative privind informarea investitorilor. Aceste proiecte se află în etape procedurale diferite, iar obiectivul integrării financiare nu înseamnă că toate obligațiile sau serviciile prevăzute de propuneri funcționează deja.

Pentru sectorul industrial, foaia de parcurs include Actul privind accelerarea industrială, destinat îmbunătățirii condițiilor de dezvoltare a capacităților de producție europene. Inițiativa face parte din eforturile de consolidare a competitivității, de reducere a dependențelor strategice și de accelerare a investițiilor industriale. În paralel, pachetul privind industria auto urmărește adaptarea cadrului european la provocările sectorului, inclusiv schimbarea tehnologică și concurența internațională. Aceste dosare pot afecta deciziile de investiții și organizarea lanțurilor de producție, dar impactul juridic concret va depinde de textele adoptate.

Energia constituie o altă prioritate. Pachetul european pentru rețele urmărește îmbunătățirea infrastructurii și a interconectărilor necesare funcționării unei piețe energetice integrate. Pentru consumatori și întreprinderi, dezvoltarea rețelelor poate influența accesul la surse de energie, capacitatea de transport transfrontalier și integrarea producției din surse regenerabile. Foaia de parcurs include și măsuri referitoare la costurile energiei și la decarbonizare. Existența unor propuneri sau mandate de negociere nu demonstrează însă că prețurile energiei au scăzut deja ca urmare a programului.

Simplificarea legislației reprezintă una dintre componentele cele mai extinse ale agendei comune. Documentul de monitorizare include pachete privind regulile digitale, mediul, fiscalitatea, energia și alte domenii în care instituțiile urmăresc reducerea sarcinilor administrative. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, aceste schimbări ar putea avea implicații asupra raportărilor, autorizărilor și obligațiilor de conformitate. Efectele nu pot fi evaluate uniform, deoarece unele proiecte presupun reducerea obligațiilor existente, altele modificarea termenelor sau a procedurilor, iar anumite simplificări trebuie negociate împreună cu cerințele de protecție a mediului, consumatorilor și lucrătorilor.

Dimensiunea socială face parte explicit din programul comun. Cele trei instituții menționează necesitatea consolidării echității și incluziunii, iar evaluarea din octombrie include pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă și declarația electronică pentru detașarea lucrătorilor. Aceste inițiative privesc condițiile în care întreprinderile pot furniza servicii și angaja sau detașa lucrători peste frontiere, precum și capacitatea autorităților de a verifica respectarea drepturilor acestora. Programul urmărește reducerea obstacolelor administrative fără ca mobilitatea economică să se realizeze prin slăbirea protecției sociale.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a prezentat evaluarea drept un semn al progresului interinstituțional și a susținut continuarea eliminării barierelor și reducerea birocrației. „Pentru ca Europa să reușească, întreprinderile noastre trebuie să prospere”, a declarat Metsola, subliniind angajamentul Parlamentului de a continua negocierile cu Consiliul și Comisia pentru rezultate concrete pentru cetățeni și companii.

Micheál Martin, prim-ministrul Irlandei, țară care exercită președinția rotativă a Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2026, a insistat asupra necesității accelerării reformelor. El a afirmat că progresele obținute în Consiliu trebuie continuate, astfel încât inițiativele privind competitivitatea și productivitatea să fie transformate în rezultate. Președinția irlandeză are un rol important în organizarea activității Consiliului, dezvoltarea pozițiilor de negociere și coordonarea discuțiilor cu Parlamentul European.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a legat programul de dimensiunea pieței unice, care cuprinde aproximativ 450 de milioane de consumatori. În declarația publicată odată cu evaluarea, ea a susținut că potențialul economic al pieței depinde de finalizarea integrării și de posibilitatea ca energia, capitalul, inovația și ideile să circule mai liber între state. Comisia își menține obiectivul unei transformări ample a pieței unice până la sfârșitul lui 2027, termenul rămânând un angajament politic care necesită adoptarea și aplicarea măsurilor corespunzătoare.

Raportul de progres a fost urmat, în aceeași zi, de concluziile Consiliului European privind competitivitatea. Liderii statelor membre au cerut accelerarea negocierilor pentru principalele inițiative ale agendei „One Europe, One Market”, inclusiv regimul EU Inc., Actul privind accelerarea industrială, pachetul pentru rețelele europene și măsurile de simplificare digitală și de mediu. Aceștia au solicitat colegiuitorilor să finalizeze până la sfârșitul anului 2026 negocierile asupra pachetelor privind simplificarea normelor de siguranță a alimentelor și hranei pentru animale, integrarea și supravegherea piețelor financiare și industria auto.

Consiliul European a cerut totodată Comisiei să prezinte măsuri suplimentare pentru accelerarea procedurilor de planificare și autorizare și reducerea poverii administrative, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Liderii au invocat și necesitatea evitării suprareglementării la nivel național, fenomen cunoscut drept „gold-plating”, prin care statele introduc cerințe suplimentare față de ceea ce prevede legislația europeană. Eliminarea unor asemenea diferențe poate facilita activitatea transfrontalieră, însă identificarea și modificarea regulilor concrete necesită intervenția autorităților competente și, în anumite cazuri, schimbări legislative naționale.

A doua evaluare a foii de parcurs indică astfel un avans al activității legislative, însoțit de un volum important de negocieri încă deschise. Pentru cetățeni și companii, rezultatul practic va depinde de adoptarea finală a măsurilor, de data începerii aplicării lor și de eliminarea efectivă a barierelor naționale. Cele trei instituții vor continua monitorizarea progreselor, iar termenul politic de la sfârșitul anului 2027 va reprezenta principalul reper pentru evaluarea gradului de realizare a programului.















































RELATED ARTICLES