Un cercetător Carnegie cere europenilor să mobilizeze țările importatoare de alimente pentru un armistițiu în Marea Neagră

Europenii ar trebui să implice mai mult statele importatoare de alimente în eforturile pentru un armistițiu în Marea Neagră, susține Thomas de Waal, cercetător la Carnegie Europe. Într-un comentariu despre escaladarea atacurilor asupra porturilor și transportului maritim, el argumentează că protejarea exporturilor ucrainene servește atât rezilienței economice a Ucrainei, cât și securității alimentare a țărilor care depind de aceste livrări.

Propunerea sa pornește de la interesul comun al Ucrainei și al statelor care au nevoie de cerealele exportate prin Marea Neagră. De Waal indică Algeria, Egiptul și India drept țări ai căror lideri ar putea cere Rusiei să accepte oprirea atacurilor, invocând riscurile pentru aprovizionarea cu alimente. În viziunea lui, europenii trebuie să își regândească relațiile cu statele africane și din Orientul Mijlociu pentru a transforma această vulnerabilitate comună în presiune diplomatică.

Dependența Ucrainei de transportul maritim este documentată de Comisia Europeană. În iunie 2026, aproximativ 90% din exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse conexe treceau prin Marea Neagră, față de circa 10% prin culoarele de solidaritate, care folosesc transportul feroviar, rutier și pe căile navigabile interioare.

Un bilanț S&P Global din august estima că loviturile rusești asupra porturilor din regiunea Odesa eliminaseră aproximativ o treime din capacitatea Ucrainei de a exporta cereale. Totuși, aceeași sursă arăta că prețurile grâului din Marea Neagră coborâseră după creșterea din iulie, pe fondul cererii slabe și al perspectivelor favorabile pentru recolte. Perturbarea transportului nu s-a tradus, așadar, într-o scumpire continuă.

Pentru agricultorii ucraineni, problema este și costul accesului la cumpărători. De Waal descrie mutarea cerealelor spre camioane și trenuri, la cheltuieli mult mai mari decât transportul maritim, și avertizează că dificultățile de valorificare a recoltei afectează deja perspectivele anului următor. El recomandă apărare antiaeriană pentru Odesa și sprijin susținut pentru fermieri, astfel încât redeschiderea rutelor să fie însoțită de protejarea capacității de producție.

Efectul asupra securității alimentare depășește destinația fiecărei nave. În explicațiile sale despre inițiativa cerealieră din 2022–2023, ONU arăta că vânzările către orice țară pot contribui la temperarea pieței mondiale. Programul Alimentar Mondial transportase prin acel mecanism peste 725.000 de tone de grâu pentru ajutor umanitar. ONU avertiza totodată că accesibilitatea alimentelor depinde și de factori precum cursul de schimb.

De Waal scrie că „redeschiderea porturilor din Odesa va contribui la atenuarea insecurității alimentare din aceste țări”, referindu-se la Republica Democratică Congo, Somalia, Sudan și Yemen. Autorul subliniază însă că reluarea exporturilor nu ar fi suficientă pentru statele afectate de conflicte. El critică reducerile bugetelor europene de ajutor, pe care le consideră un factor de slăbire a răspunsului umanitar, și cere ca sprijinul pentru Ucraina să fie gândit împreună cu nevoile acestor țări.

Precedentul diplomatic nu mai este în vigoare. Rusia s-a retras din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră în iulie 2023, iar Ucraina a deschis în luna următoare un nou coridor pentru nave comerciale, potrivit Comisiei. De Waal susține că un viitor armistițiu ar necesita un nou efort de negociere și atribuie Turciei și ONU un rol central în punerea lui în aplicare.

Serviciul European de Acțiune Externă a anunțat pentru 22 septembrie, la sediul ONU din New York, o reuniune organizată de UE, Franța, România și Ucraina. Programul prevede coprezidarea de către înalta reprezentantă a UE, Kaja Kallas, și miniștrii de externe ai celor trei țări. Reuniunea urmărește obținerea sprijinului diplomatic pentru un moratoriu asupra atacurilor în Marea Neagră.

În argumentația cercetătorului, principalul obstacol rămâne calculul Kremlinului. El apreciază că Vladimir Putin crede că Rusia poate suporta mai bine decât Ucraina costurile escaladării și că presiunea unor parteneri preocupați de propria securitate alimentară ar putea schimba acest calcul. Propunerea depinde astfel de disponibilitatea acelor guverne de a interveni și de răspunsul Moscovei.