Un eurodeputat cere eliminarea stagiilor obligatorii pentru elevi în afara educației vocaționale și reguli UE de protecție a minorilor la locul de muncă

Eurodeputatul Anthony Smith a cerut Parlamentului European să inițieze reguli europene pentru protejarea minorilor care fac stagii de experiență profesională și să elimine caracterul obligatoriu al acestor stagii atunci când ele nu fac parte dintr-o calificare tehnică sau vocațională. Propunerea, prezentată în comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, EMPL, pornește de la riscurile la care pot fi expuși elevii de 14, 15 sau 16 ani într-un loc de muncă și cere ca simplul statut de elev aflat „în observație” să nu fie considerat suficient pentru protejarea sa.

Propunerea a fost prezentată ca punct separat pe agenda reuniunii EMPL din 2 septembrie, sub forma unei inițiative pentru un act al Uniunii privind protejarea minorilor în timpul stagiilor de experiență profesională și eliminarea stagiilor obligatorii din afara cursurilor vocaționale ale învățământului secundar.

Smith a concentrat intervenția asupra diferenței dintre un adolescent trimis pentru a descoperi un mediu profesional și un adult care intră într-un raport de muncă având deja experiență, formare și drepturi clare. În opinia sa, faptul că un elev este prezent într-o companie pentru a observa nu îl protejează automat de pericolele acelui loc de muncă.

El a invocat situația din Franța, afirmând că șase tineri au murit în anul precedent în timpul unor astfel de stagii. A menționat separat moartea unei fete de 16 ani, în iunie 2025, în timpul unei perioade de experiență profesională.

Aceste cifre au fost prezentate de Smith în argumentarea propunerii și nu de EMPL ca rezultat al unei evaluări statistice europene. Ele sunt folosite de autor pentru a susține necesitatea unei intervenții comune la nivelul UE.

Riscurile pe care le-a enumerat depășesc accidentele clasice de muncă. Un minor poate ajunge într-un mediu cu produse periculoase, utilaje, procese industriale sau alte situații pentru care nu este pregătit, dar poate fi expus și discriminării, rasismului sau violenței sexuale.

Smith a respins astfel ideea că simpla prezență în scop educativ este suficientă pentru a elimina riscul. O companie rămâne un loc de muncă, cu riscurile sale, indiferent dacă persoana aflată în interior este angajat sau elev.

Principala schimbare propusă ar fi eliminarea obligației de a efectua asemenea stagii în programele generale de învățământ secundar atunci când experiența profesională nu este parte necesară dintr-o calificare tehnică sau vocațională.

Asta nu ar însemna interzicerea tuturor stagiilor pentru elevi. Smith propune păstrarea unor forme de imersiune profesională, dar într-un cadru diferit, cu reguli de siguranță mai clare și cu implicarea unor actori precum sindicatele.

Elevii ar trebui să primească protecții comparabile cu cele acordate tinerilor lucrători. Propunerea include formare obligatorie privind sănătatea și securitatea atât pentru minorii care intră în companie, cât și pentru persoanele care îi supraveghează sau îi formează.

Școlile și autoritățile educaționale ar trebui să aibă o responsabilitate mai mare în selectarea și supravegherea locurilor în care sunt trimiși elevii, iar inspectoratele de muncă sau alte autorități competente ar trebui să poată interveni atunci când condițiile nu sunt respectate.

Smith a ridicat și o problemă diferită, legată de inegalitatea socială. În multe sisteme, elevul trebuie să își găsească singur compania în care își va efectua stagiul, iar accesul la locurile mai atractive depinde adesea de rețelele părinților, rudelor sau cunoscuților.

În această situație, adolescenții proveniți din familii cu mai multe contacte profesionale pot avea acces mai ușor la firme, instituții și sectoare atractive, în timp ce elevii din familii din clasa muncitoare sau cu rețele profesionale reduse pornesc cu un dezavantaj.

Smith a spus că responsabilitatea individuală de a găsi stagiul trebuie reconsiderată și că sistemul educațional ar trebui să asigure acces mai egal, indiferent de originea socială a elevului.

Propunerea intersectează astfel două politici europene diferite: sănătatea și securitatea în muncă, pe de o parte, și egalitatea de șanse în educație și accesul la piața muncii, pe de altă parte.

Momentan, însă, nu există o nouă directivă europeană și nici un mandat al EMPL pentru negocierea unui act. Smith și-a folosit dreptul de a prezenta o propunere pentru un act al Uniunii, iar pasul următor este unul intern Parlamentului.

Președinția EMPL a precizat la finalul discuției că, potrivit procedurii parlamentare, coordonatorii grupurilor politice vor decide dacă inițiativa primește un follow-up.

Dacă propunerea este preluată, procesul poate conduce la elaborarea unei inițiative parlamentare prin care Parlamentul cere Comisiei Europene să prezinte legislație. Comisia nu este însă obligată să transforme automat propunerea lui Smith într-un proiect legislativ.

Inițiativa apare în același timp cu discuțiile mai largi privind calitatea locurilor de muncă și pregătirea Quality Jobs Act de către Comisie. Smith a făcut el însuși legătura cu această viitoare agendă europeană, argumentând că protejarea tinerilor care intră pentru prima dată într-un mediu profesional trebuie tratată în cadrul mai larg al standardelor pentru muncă de calitate.

Inițiativa este în fază preliminară. Nu reprezintă o propunere legislativă a Comisiei și nu a fost aprobată încă drept poziție a Parlamentului European.