Utilizarea AI în sectoarele strategice ale UE a crescut de la 7% la 18% dintre firme între 2021 și 2025

Ponderea companiilor care utilizează cel puțin o tehnologie de inteligență artificială în zece sectoare strategice ale economiei europene a crescut de la 7% în 2021 la 18% în 2025, potrivit unei analize publicate la 14 octombrie de Joint Research Centre (JRC). Creșterea apare în toate sectoarele urmărite, dar este foarte inegală, iar cercetătorii constată că o parte importantă a avansului vine din folosirea unor instrumente AI devenite mai accesibile, fără ca acestea să fie neapărat integrate în procesele centrale de producție ale firmelor.

Cele zece domenii urmărite corespund sectoarelor centrale ale Apply AI Strategy și includ sectorul agroalimentar, clima și mediul, apărarea, securitatea și spațiul, comunicațiile electronice, energia, industria prelucrătoare, ingineria și construcțiile, industriile culturale și creative și media, mobilitatea, transporturile și industria auto, sănătatea și industria farmaceutică, precum și turismul. JRC a construit metodologia pentru a transpune aceste categorii de politică în activitățile economice definite prin clasificarea europeană NACE și pentru a urmări apoi utilizarea AI prin datele armonizate ale Eurostat.

Diferențele dintre sectoare sunt considerabile. În media și industriile culturale și creative, ponderea firmelor care utilizează cel puțin o tehnologie AI a crescut de la 13% în 2021 la 38% în 2025. În energie, creșterea este de la 18% la 34%, iar în comunicațiile electronice de la 12% la 30%. Sectorul farmaceutic și de sănătate a ajuns de la 7% la 23%, iar apărarea, securitatea și spațiul de la 9% la 20%.

În celelalte sectoare, utilizarea este mai redusă. Clima și mediul și industria prelucrătoare se află fiecare la 16% în 2025, față de 7% în 2021. Sectorul agroalimentar a crescut de la 5% la 13%, turismul de la 3% la 13%, iar mobilitatea, transporturile și industria auto de la 6% la 12%.

JRC publică separat și comparația cu ansamblul activităților economice acoperite de ancheta Eurostat. Pentru această populație mai largă de întreprinderi, ponderea firmelor care folosesc cel puțin o tehnologie AI a crescut de la 8% în 2021 la 20% în 2025. Cele două serii nu trebuie confundate. Valoarea de 18% reprezintă rezultatul agregat pentru cele zece sectoare strategice definite în analiza JRC, iar 20% este media pentru ansamblul activităților NACE acoperite de ancheta Eurostat.

Indicatorul de adoptare are și o semnificație precisă. O companie este inclusă dacă declară utilizarea a cel puțin unei tehnologii AI. Ancheta acoperă tehnologii care analizează limbajul scris, recunosc vorbirea, generează text sau voce, generează imagini, video ori sunet, recunosc obiecte în imagini, folosesc machine learning pentru analiză de date, automatizează fluxuri de lucru sau asistă deciziile și, în unele cazuri, controlează mișcarea autonomă a unor mașini.

Această definiție măsoară prezența tehnologiei în firmă, nu intensitatea utilizării. O companie care folosește un instrument AI într-o singură funcție de marketing și una care a reorganizat producția în jurul unor sisteme AI pot apărea ambele în indicatorul general de adoptare. JRC încearcă tocmai să depășească această limită prin analiza tipului de tehnologie utilizată și a funcției de afaceri în care aceasta este introdusă.

Creșterea ultimilor ani este legată într-o măsură importantă de răspândirea sistemelor capabile să analizeze și să genereze conținut, inclusiv text și audio. Aceste instrumente au devenit mai accesibile, pot fi cumpărate sau utilizate ca servicii standard și necesită, în multe cazuri, mai puțină infrastructură tehnică proprie decât sistemele AI construite special pentru un proces industrial.

Această evoluție explică de ce adoptarea poate crește rapid fără ca integrarea tehnologiei în producție să avanseze în același ritm. În sectoare precum turismul și sectorul agroalimentar, JRC observă că o parte semnificativă a utilizării recente se concentrează asupra marketingului, vânzărilor și altor sarcini relativ accesibile. Instrumentele pot genera texte, imagini sau răspunsuri pentru clienți fără să modifice fundamental modul în care este produs bunul sau furnizat serviciul principal.

Energia și comunicațiile electronice oferă un model diferit. În aceste sectoare, AI este utilizată într-o gamă mai largă de funcții, inclusiv securitate IT, cercetare și dezvoltare și procese de producție. JRC consideră că nivelul mai ridicat de adoptare reflectă atât disponibilitatea tehnologiei, cât și compatibilitatea mai bună dintre instrumentele AI și infrastructura digitală deja existentă în aceste industrii.

Industria prelucrătoare are o situație intermediară. Rata generală de adoptare rămâne relativ redusă comparativ cu energia sau comunicațiile electronice, dar companiile folosesc într-o măsură mai mare soluții AI standardizate, disponibile comercial. Aceasta nu conduce automat la o integrare mai profundă în procesul de producție. JRC folosește cazul pentru a arăta că simpla disponibilitate a instrumentelor gata de utilizare nu este suficientă pentru transformarea operațiunilor industriale.

În domeniul climei și mediului, modelul este aproape invers. Adoptarea generală este moderată, iar utilizarea soluțiilor standard este mai redusă, deoarece aplicațiile pot necesita o personalizare mai mare pentru date, procese și condiții tehnice specifice. Această diferență susține concluzia cercetătorilor că o singură politică de stimulare a adopției AI nu poate produce aceleași rezultate în toate sectoarele.

Raportul urmărește trei componente pentru a evalua profunzimea adopției. Prima este măsura în care companiile își reorganizează modul de lucru pentru a utiliza AI. A doua este integrarea tehnologiei în producție și în activitățile centrale. A treia este gradul în care firmele se bazează pe soluții standardizate, disponibile pe piață, în locul sistemelor construite sau personalizate pentru nevoile lor.

JRC identifică o corelație pozitivă între reorganizarea companiei și utilizarea AI în producție. Firmele din sectoarele în care schimbările organizaționale sunt mai extinse tind să folosească AI mai mult în procesele centrale. Cercetătorii nu prezintă însă această asociere drept dovadă că reorganizarea produce în mod direct un anumit câștig de productivitate. Datele descriu modele de adoptare și relații între indicatori, nu un experiment care să demonstreze cauzalitatea.

Această precizare este importantă pentru interpretarea rezultatului de 18%. Analiza nu spune că productivitatea celor zece sectoare a crescut proporțional cu adoptarea AI și nici că fiecare firmă care utilizează tehnologia obține un beneficiu economic similar. Raportul susține că integrarea în procesele centrale oferă un potențial mai mare de valoare adăugată decât folosirea unor instrumente izolate, dar efectul depinde de tehnologie, date, competențe, investiții și organizarea fiecărei firme.

Competențele reprezintă unul dintre principalele blocaje. Potrivit JRC, lipsa expertizei relevante apare în majoritatea sectoarelor drept un obstacol important pentru firmele care nu adoptă AI. Instalarea unui instrument comercial poate fi relativ simplă, dar integrarea într-un proces industrial sau într-un sistem critic necesită personal care să înțeleagă atât tehnologia, cât și activitatea concretă a companiei.

Un al doilea grup de obstacole privește cadrul de reglementare și utilizarea datelor. Firmele indică incertitudinea juridică, protecția datelor și viața privată printre preocupările care pot încetini adoptarea. Aceste probleme pot fi mai importante în domenii în care sistemele AI utilizează date sensibile, sunt conectate la infrastructuri critice sau participă la decizii cu efecte asupra persoanelor.

Diferențele dintre sectoarele intensive în capital și cele dependente mai mult de forța de muncă apar de asemenea în rezultate. Energia și comunicațiile electronice au infrastructură digitală și sisteme tehnice în care integrarea AI poate fi făcută la scară mai mare, în timp ce alte activități necesită transformări organizaționale, competențe și modele de utilizare diferite. Această structură contribuie la viteze diferite de adoptare.

Analiza este legată direct de Apply AI Strategy, lansată de Comisia Europeană în octombrie 2025. Strategia urmărește accelerarea utilizării AI în sectoare considerate importante pentru competitivitatea, securitatea economică, tranziția verde și digitală și pregătirea în domeniul apărării. JRC dezvoltă indicatorii prin care poate fi măsurat dacă utilizarea tehnologiei se extinde și în ce tipuri de activități ajunge.

Rezultatul nu reprezintă o nouă obligație pentru întreprinderi și nu modifică AI Act. Studiul este un instrument de monitorizare și analiză destinat politicilor privind adoptarea tehnologiei. JRC spune că datele pot fi utilizate pentru stabilirea unor ținte și pentru proiectarea unor măsuri diferite de la un sector la altul, inclusiv pentru competențe, digitalizare și schimbări organizaționale.

Cifra de 18% este, de asemenea, un indicator la nivelul UE și pentru grupul de sectoare analizate. Ea nu poate fi utilizată drept rată de adoptare a AI în România. O evaluare a situației românești ar necesita extragerea și compararea separată a datelor naționale compatibile din ancheta Eurostat, cu păstrarea acelorași definiții privind dimensiunea firmelor, activitățile economice și tehnologiile AI.