spot_img
AcasăRevista PreseiREVISTA PRESEI 21 - 25 martie, 2017


REVISTA PRESEI 21 – 25 martie, 2017

 

50% dintre directorii financiari din România estimează peste 2,6% creştere economică în 2017

logo-agerpresJumătate dintre directorii financiari din România estimează o creștere a PIB de peste 2,6% în acest an și sunt preocupați de lipsa personalului calificat și presiunea pieței asupra scăderii prețurilor pentru bunuri sau servicii, reiese din cea de-a opta ediție a CFO Survey realizat de Deloitte România. „Cu cea mai mare rată de creștere din Europa în 2016, România vine după o perioadă de stabilitate și prosperitate care, anul trecut, a atins vârful. Cu toate acestea, operăm într-un climat dificil, cu mulți factori de risc, care pot să încetinească economia României”, a declarat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România.
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/20/jumatate-dintre-directorii-financiari-din-romania-estimeaza-o-crestere-economica-de-peste-2-6-pentru-acest-an-14-28-53

FMI recomandă pe termen mediu un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară

logo-agerpresFMI recomandă autorităților române să protejeze anvelopa veniturilor, să majoreze într-un ritm moderat salariile și pensiile și, pe termen mediu, să aibă ca obiectiv un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară (buffer).
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/17/fmi-recomanda-pe-termen-mediu-un-deficit-de-1-5-din-pib-pentru-a-reconstrui-rezerva-financiara-19-01-13

Neagu (BNR): Creşterea economică sustenabilă peste potential nu este posibilă fără intervenţia statului

logo-wall-streetEconomia Romaniei ar fi crescut, in medie, cu 3,5% pe an in ultimii zece ani, daca toate firmele ar fi obtinut rezultate la nivelul celor mai performante. In aceste conditii, este clar ca economia Romaniei nu poate creste sustenabil peste potential fara interventia autoritatilor, reiese dintr-un studiu BNR. Cercetarea Bancii Nationale a Romaniei, coordonată de directorul adjunct al Directiei Stabilitate Financiara, Florian Neagu, isi propune sa creioneze perspectivele economiei romanesti prin analizarea a trei categorii de firme care isi vor mentine rolul important în economie si peste un deceniu, considerate masa critica ce va modela viitorul economiei.
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/209090/cresterea-eonomica-sustenabila-peste-potential-nu-este-posibila-fata-interventia-statului.html

Dăianu (BNR): Bugetul public este suboptimal, cronicizat pe venituri scăzute și cheltuire ineficientă

logo-agerpresBugetul public este suboptimal, fiind cronicizat pe un nivel foarte scăzut de venituri și cheltuire extrem de ineficientă a banilor, susține Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale a României (BNR), într-o postare pe blogul instituției. ‘Un echilibru precar rezultă din nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale. În 2016, aceste venituri au fost de circa 26% din PIB, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii și cel mai mic între statele UE. Acest nivel este foarte departe de ceea ce reclamă asigurarea de bunuri publice esențiale pentru societate. În majoritatea economiilor emergente din UE, veniturile fiscale trec de 32-33% din PIB, în timp ce în state avansate trec de 40%. Educația, sănătatea, cercetarea, infrastructura, apărarea națională, protecția cetățenilor etc. sunt bunuri publice subfinanțate în România. Această subfinanțare nu favorizează însăși economia privată’, a spus Dăianu.
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/20/daianu-bnr-bugetul-public-este-suboptimal-cronicizat-pe-venituri-scazute-si-cheltuire-ineficienta-13-47-23

Restanţele firmelor şi populaţiei la bănci însumează 13,6 miliarde lei

logo-capitalRestanţele la creditele acordate firmelor şi populaţiei însumau peste 13,6 miliarde lei la finalul lui februarie, valoarea acestora fiind în scădere cu 35,7% faţă de cea consemnată la sfârşitul aceleiaşi luni din 2016, potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României (BNR). Din această sumă, peste 6 miliarde lei reprezentau restanţe în moneda naţională, în scădere cu 33,4%, iar circa 7,55 miliarde lei restanţe în valută, în coborâre cu 37,5%. Din totalul restanţelor, circa 4,98 miliarde lei erau înregistrate în Bucureşti. Totalul creditelor depăşea 222,5 miliarde lei la finele lunii februarie, fiind cu 2,11% mai mare decât valoarea consemnată la finalul aceleiaşi luni din 2015. Împrumuturile în moneda naţională se cifrau la 127,1 miliarde de lei.
http://www.capital.ro/restantele-firmelor-si-populatiei-la-banci-insumeaza-136-miliard.html

FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an

logo-agerpresFondul Monetar Internațional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru 2018, a declarat, vineri, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, pe termen mediu, pentru a avea o poziție confortabilă, un deficit în jur de 1,5% din PIB este suficient pentru a păstra datoria publică pe o traiectorie descendentă. „Un deficit de 2,3% din PIB pentru anul acesta și de 2% pentru 2018 ar contribui la atingerea acestui scop. Pentru 2018, un deficit de 2,3% din PIB ar fi ceea ce economiștii numesc opoziție neutră din punct de vedere fiscal”, a arătat oficialul FMI.
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/17/fmi-estimeaza-un-deficit-bugetar-de-3-7-pentru-acest-an-15-11-43

Numărul insolvenţelor, al suspendărilor şi al dizolvărilor de firme, în scădere

logo-bursaUn număr de 1.165 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele două luni ale acestui an, cu 19,71% mai puţine faţă de perioada similară din 2016, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti, respectiv 207, în scădere cu 35,31% faţă de primele două luni din 2016, urmat de judeţul Bihor, cu 79 (-17,71%), şi de judeţul Iaşi, cu 63 (-38,83%), conform Agerpres. În funcţie de sectorul de activitate, cele mai multe insolvenţe au fost consemnate în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 348, în scădere cu 25,32% faţă de perioada ianuarie – februarie 2016.
http://m.bursa.ro/s=companii_afaceri&articol=319636.html

ESTIMARE: Peste 500.000 maşini SH din import înmatriculate în 2017

logo-bursaPeste 500.000 de maşini la mâna a doua aduse din import ar putea fi înmatriculate în acest an în România, în timp ce numărul celor noi va fi de cinci ori mai mic, a estimat, ieri, Gabriel Sicoe, noul preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), citat de Agerpres. „Faţă de peste 300.000 de maşini second hand înmatriculate în România, din import, în anul 2016, estimăm o cifră de cel puţin 500.000 de maşini second hand, din import, anul acesta. (…) Pe piaţa de maşini noi deja se înregistrează diminuări la anumite modele care sunt puternic concurate de maşinile second hand din import, cu vechime de peste opt ani, care sunt la două-trei mii de euro. (…) Deci piaţa de autovehicule noi din România, care a fost la 130.000 de maşini anul trecut, nu cred că va depăşi 100.000 anul acesta”, a declarat Sicoe în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată în localitatea argeşeană Bascov.
http://m.bursa.ro/s=companii_afaceri&articol=319651.html

Statul a declasificat sute de documente ale proiectului Roșia Montană, dar nu pentru publicul român

logo-profitAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
https://www.profit.ro/stiri/politic/statul-a-declasificat-sute-de-documente-ale-proiectului-rosia-montana-dar-nu-pentru-publicul-roman-litigiul-de-la-washington-s-ar-putea-prelungi-pana-in-2020-16851425

Sectoarele din business cu cea mai rapidă creştere

logo-zfTelecomul, restaurantele, cons­truc­ţiile, pariurile, fabricarea de automobile şi serviciile de IT sunt sectoarele cu cea mai ra­pi­dă creştere din economie, con­form celor mai recente date integrate pe sec­toare CAEN, valabile pentru 2015, arată analiza „Capitalul privat românesc“ pu­blicată de ZF cu sprijinul PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni. Cea mai bună evoluţie din top 20 au avut-o telecomunicaţiile, care şi-au majorat cifra de afaceri cu 42%, până la 20 de mi­liarde de lei. La sfârşitul anului 2015, în telecomunicaţii activau 1.964 de companii cu capital românesc şi 130 de companii cu capital străin, însă ponderea covârşitoare a businessului era în dreptul companiilor cu capital străin, de 86%.
http://www.zf.ro/eveniment/sectoarele-din-business-cu-cea-mai-rapida-crestere-telecomul-restaurantele-constructiile-pariurile-fabricarea-de-automobile-si-it-ul-16204809

Firmele cu capital integral românesc au cele mai mari restanţe la plata furnizorilor. RADET, printre campionii plăţilor restante

Plăţile restante la furnizori s-au menţinut şi anul trecut la un nivel record, de peste 50 de miliarde de lei, iar cele mai mari restanţe aparţin firmelor cu capital integral românesc, atât companiile străine, cât şi cele cu capital mixt sau cele de stat fiind mai bune-plătitoare. Astfel, una din provocările mediului de afaceri românesc o reprezintă nivelul plăţilor restante la furnizori care, potrivit datelor KeysFin, se menţine de ani de zile în jurul nivelului record de peste 50 de miliarde de lei.
http://adevarul.ro/economie/afaceri/firmele-cucapital-integral-romanesc-cele-mai-mari-restante-plata-furnizorilor-radet-printre-campionii-platilor-restante-1_58d010db5ab6550cb884d2b3/index.html

Japonezii de la Takata caută 140 de oameni pentru fabrica de airbaguri din Sibiu

logo-zfProducatorul de perne pentru airbaguri Takata Sibiu, subsidiara locala a concernului japonez Takata, cu vanzari globale de 7,1 mld. dolari si peste 50.000 de angajati, are disponibile in prezent peste 140 de locuri de munca, in principal pentru muncitori necalificati in industria confectiilor (110), dar si pentru confectioneri-asamblori articole din textile (30) sau lacatusi mecanici (2), potrivit informatiilor disponibile pe site-ul AJOFM (Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca) Sibiu.
http://www.zfcorporate.ro/profesii/japonezii-de-la-takata-cauta-140-de-oameni-pentru-fabrica-de-airbaguri-din-sibiu-16202150

Primele date despre exporturile de medicamente în 2016

logo-zfO reprezentanta fiscala a grupului Actavis si distribuitorii Mediplus (parte din grupul A & D Pharma) si Pharmnet Galati sunt cei mai mari exportatori din piata farma in 2016, potrivit unei analize facute de ZF pe baza informatiilor din top 500 cei mai mari exportatori din economie, furnizate de INS. Institutia precizeaza ca anul trecut exporturile de produse si preparate farmaceutice s-au ridicat la 725 mil. euro, potrivit datelor provizorii.
http://www.zfcorporate.ro/pharma/primele-date-despre-exporturile-de-medicamente-in-2016-romania-a-exportat-produse-farmaceutice-de-725-mil-euro-fabricile-locale-contribuie-cu-100-150-mil-euro-restul-export-paralel-16200702

Trafic în scădere. CFR Călători a transportat 52,9 milioane de pasageri anul trecut, în scădere cu 4%

logo-zfCompania de stat CFR Calatori, cel mai mare transportator de calatori pe calea ferata, subventionat de stat, a pierdut si anul trecut pasageri in fata autocarelor si avioanelor, traficul ajungand la 52,9 milioane de pasageri, fata de 54,9 milioane de pasageri cu un an in urma, potrivit oficialilor companiei. „Viteza medie de circulatie a trenurilor de calatori pentru anul trecut a fost de 43,3 kilometri pe ora” au transmis oficialii companiei. In 2011, trenurile circulau cu o viteza medie de 62 de kilometri pe ora.
http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/trafic-in-scadere-cfr-calatori-a-transportat-52-9-milioane-de-pasageri-anul-trecut-in-scadere-cu-4-16206499

Blue Air intră din iunie pe ruta Iaşi – München, lăsată liberă de compania de stat

logo-zfCompania aeriana Blue Air va lansa pe 15 iunie o noua cursa de la Iasi la München, zborurile avand trei frecvente saptamanale, in zilele de marti, joi si duminica. Mutarea vine la mai putin de o saptamana de cand compania de stat Tarom a anuntat ca va renunta la unele rute de pe aeroportul din Iasi, zborurile afectate vor fi si catre Roma, München, Madrid si Torino. Reprezentantii aeroportului din Iasi au spus de atunci ca vor incerca sa mentina destinatiile.
http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/iasiul-nu-a-plans-mult-dupa-tarom-blue-air-intra-din-iunie-pe-ruta-iasi-m-nchen-lasata-libera-de-compania-de-stat-16206509

Aeroportul Băneasa se va redeschide pentru pasageri

logo-mediafaxDirectorul general al CNAB Liviu Radu a confirmat pentru Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. Traficul de pe cele 17 aeroporturi din ţară a crescut anul trecut cu peste 23%, până la aproximativ 16 milioane de pasageri; dintre aceştia, circa 11 milioane au trecut prin aeroportul Henri Coandă, scrie Business Magazin.
http://www.mediafax.ro/economic/aeroportul-baneasa-se-va-redeschide-pentru-pasageri-cand-vor-fi-programate-zborurile-comerciale-de-linie-16207305

Vicepreşedinte FPTR: Doar două din zece hoteluri şi restaurante plătesc impozitul specific

logo-mediafaxImpozitul specific va creşte veniturile la buget aduse de industria turistică de aproape şapte ori, a declarat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Istrate, vicepreşedintele FPTR. Acesta a explicat cum se aplică acest impozit şi de ce doar 20% dintre societăţile cu activitate specifică de turism îl vor plăti. “În 2017 veniturile la buget aduse de industria turistică vor creşte de aproape şapte ori prin aplicarea impozitului specific. Însă, în cazul a circa 80% dintre societăţile cu activitate specifică din turism nu se aplică impozitul specific, ci impozitul pe venit fiindcă nu au cifră de afaceri de peste 500.000 de euro”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Istrate, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism (FPTR).
http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-vicepresedinte-fptr-doar-doua-din-zece-hoteluri-si-restaurante-platesc-impozitul-specific-16207389

Falimentul Carpatica Asigurari a fost decis definitiv. Urmează despăgubirile
Falimentul Carpatica Asigurari, societate controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea, a fost decis definitiv in instanta, astfel incat Fondul de garantare a asiguratilor (FGA) poate incepe plata despagubirilor catre pagubiti, in limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor, a anuntat vineri FGA. Pana la 23 martie 2017, FGA a primit de la potentialii creditori de asigurare ai Carpatica Asig 16.372 de cereri de plata, inclusiv cereri de plata pentru dosarele de dauna nou deschise de FGA, precum si 11.338 cereri deschidere dosare dauna. Fondul a preluat 27.270 dosare de dauna de la acest asigurator.
http://economie.hotnews.ro/stiri-pensii_private-21679464-falimentul-carpatica-asigurari-fost-decis-definitiv-instanta-fondul-garantare-asiguratilor-poate-incepe-platile-despagubirilor-sunt-peste-16-300-cereri-plata-pana-acum.htm

























RELATED ARTICLES