spot_img
AcasăComunicateAnaliza. FMI recomandă reducerea deficitului bugetar prin introducerea taxei de carbon pentru...


Analiza. FMI recomandă reducerea deficitului bugetar prin introducerea taxei de carbon pentru populație! Cât de mult ne va scumpi viața taxa pe carbon?

În cursul zilei de ieri o delegație FMI a vizitat România. Conform comunicatelor de presă de la sfârșitul misiuniilor FMI, în care se prezintă concluziile preliminare după vizita FMI în România, acesta a făcut o serie de recomandări Guvernului Român pentru a reduce deficitul bugetar. Între aceste recomandări se găsește și ”Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.”

Dar ce este această taxă de carbon? Este o taxă nouă care se va aplica pentru imobilele care folosesc combustibili poluați și pentru utilizarea combustibilor fosili în transportul rutier.

Un imobil care care folosește gaze naturale emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,205 kg CO2[1], astfel avem următoarele situații:

  • Un apartament cu 2 camere emite cca 2 t CO2/an
  • Un apartament cu 4 camere emite cca 3 t CO2/an
  • O casa de cca 120 mp mediu izolata emite cca 6 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, ar urma să le scoată suplimentar din buzunarul unui român care locuiește într-un:

  • apartament cu 2 camere, 800 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 3.900 lei/an
  • apartament cu 4 camere, cca. 1200 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale, considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 5.850 lei/an
  • imobil de tip casă, cca. 2400 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 11.700 lei/an

Un imobil care care folosește lemnele emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,390 kg CO2[2], astfel o casă de cca 120 mp mediu izolată emite cca 11 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, costurile care urmează să le scoată suplimentar din buzunar un român care locuiește într-o casă sunt de cca. 4.680 lei/an, adică o creștere cu 48%, față de costurile actuale cu lemnele considerând prețul lemnelor de 800 lei/mc, respectiv costul total cu lemnele urmează să ajungă la cca. 14.280 lei/an.

O mașină Dacia Logan într-un an pentru fiecare km parcurs emite 0,116 kg CO2, astfel că la cca 15.000 km parcurși în medie într un an se emit cca 2 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon, în sectorul transporturi, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, costurile care urmează să le scoată suplimentar din buzunar un român care folosește o mașină Dacia Logan sunt de cca. 800 lei/an, adică o creștere cu 12% față de costurile actuale cu combustibilul considerând prețul acestuia 6,5 lei/l, respectiv costul total cu combustibilul urmează să ajungă la cca. 7.600 lei/an.

Dar taxa de CO2 pe construcții și în transporturi va aduce scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile, pe care le apreciem de cca 10%.

Conform INS cheltuielile și veniturile bănești medii lunare dintr-o gospodărie în trimestrul III 2023 au fost următoarele:

lei/lună Alimente si bauturi Marfuri nealimentare Servicii Alte cheltuieli Taxe si Impozite Cheltuieli totale Venituri banesti Raportul intre cheltuieli si venituri
Urban 548 632 479 206 1,019 2,885 3300 87%
Rural 349 557 230 275 517 1,928 2100 92%

 

În situația în care s-ar aplica taxa de carbon, cheltuielile la nivelul populației ar crește cu cca. 8% pentru gospodăriile din mediul urban și cu cca. 10% pentru gospodăriile din mediul rural.

Situația cheltuielilor, considerând lipsa fluctuațiilor de preț, cuprinzând și taxa de carbon estimăm că s-ar prezenta astfel:

lei/lună Alimente si bauturi Marfuri nealimentare Servicii Alte cheltuieli Taxe si Impozite Cheltuieli totale Venituri benesti Raportul intre cheltuieli si venituri
Urban 603 776 527 206 1,019 3,132 3300 95%
Rural 384 685 252 275 517 2,113 2100 101%

 

Îngrijorător este faptul că odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a și achita toate cheltuielile la veniturile actuale.

Astfel, chiar dacă această taxă ar reduce deficitul bugetar, ea ar determina o importantă creștere a nivelului de sărăcie al românilor.

Soluția nu este creșterea taxelor, ci reducerea cheltuielilor.

Dumitru Chisăliță

Președinte, Asociația Energia Inteligentă

***

Asociația Energia Inteligentă (AEI) este o organizație non-profit care reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei nucleare, energiei electrice și eficienței energetice. Membri săi militează pentru creșterea transparenței în piața de energie și pentru a găsi soluții la provocările care există în sectorul energetic din România. AEI are un aport important în domeniul energiei din România prin cele trei direcții de acțiune care vizează sectorul energetic în ansamblul său, consumatorii de gaze naturale și energie electrică și educarea publicului larg.

Prin prin analizele, studiile și proiectele sale, AEI aduce în atenția profesioniștilor din energie informații privind trendurile la nivel european, sisteme de finanțare disponibile, recomandările Comisiei Europene, importanța adoptării celor mai noi tehnologii în domeniu, susținând în același timp interesele României la întrevederile de la Bruxelles privind alinierea la legislația europeană, ținând cont în același timp de particularitățile țării noastre din sectorul energetic. Membrii asociației militează în același timp pentru creșterea gradului de transparență pe piața de energie, reducerea sărăciei energetice extreme din țara noastră și creșterea eficienței energetice.

O activitate centrală a Asociației Energia Inteligentă, încă de la înființare este aceea de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți în alegerea furnizorului și a pachetelor de servicii potrivite, negocierea contractelor de achiziție și înțelegerea corectă a facturilor pe care le plătesc. AEI susține în același timp implementarea unui preț corect și o piață liberă, funcționala pentru gaze naturale și energie electrică.

Educarea și formarea continuă rămâne una din principalele acțiuni derulate de Asociația Energia Inteligentă cu accent pe eficiență energetică, protecția mediului, înțelelerea importanței acceptării noilor tehnologii și a îmbrățisării într-o măsură cât mai mare a surselor de producere a energiei regenerabile.

Dumitru Chisăliță este Fondator și Președinte al Asociației Energia Inteligentă. A absolvit Facultatea de Inginerie, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu și a obținut diplome de masterat în “Valorificarea Gazelor Naturale” (2002) la aceeași universitate, „Managementul și marketingul petrolului” (2006) la Universitatea Petrol și Gaze Ploiești și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007) la Universitatea Transilvania din Brașov. Dumitru Chisăliță a obținut, în 2006, atestatul de Expert tehnic extra judiciar și consultant în domeniul petrol si gaze eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris, iar în 2007 obține atestatul de Auditor Energetic eliberat de ANRE. În anul 2009 a obținut atestatul de Auditor Energetic pentru Clădiri eliberat de MDRL și în 2010 atestatul de Expert tehnic judiciar în domeniul petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției. Are o experiență de peste 15 ani în poziții de management în cadrul unor companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri responsabili de sectorul energetic, având o activitate profesională și academică de peste 30 de ani. În prezent este Șef de Lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov, Catedra Instalații, membru al Societății Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG), membru al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR)


















RELATED ARTICLES