Parlamentul European susține reguli mai clare pentru ca fermierii să nu mai vândă în pierdere

Parlamentul European a votat un raport privind întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar, într-un dosar prezentat de raportoarea Céline Imart drept un răspuns direct la dezechilibrul dintre producători și primii cumpărători. În conferința de presă de după vot, eurodeputata PPE din Franța a spus că fermierii se află adesea într-o poziție structural slabă și că textul urmărește să le ofere mai multă securitate contractuală, posibilitatea de a se organiza mai bine și instrumente pentru a-și apăra veniturile.

Pe scurt

1. Raportul vizează întărirea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente, mai ales în relația cu primii cumpărători.

2. Céline Imart a spus că fermierii au cerut în protestele din ultimii ani trei lucruri clare: considerație, mai puțină birocrație și venituri mai bune.

3. Dosarul pune accent pe contracte mai sigure, organizarea producătorilor și posibilitatea de negociere mai echilibrată cu procesatorii sau colectorii.

4. Sectorul laptelui a fost prezentat ca exemplu al dezechilibrului, mai ales în state unde fermierii depind de un singur colector sau cumpărător regional.

5. Raportoarea a legat dosarul de securitatea alimentară europeană, spunând că suveranitatea nu înseamnă doar apărare și industrie, ci și capacitatea de a produce hrană.

Pentru un cititor care nu urmărește dosarele agricole de la Bruxelles, miza este simplă: fermierul este adesea prima verigă din lanțul alimentar, dar și cea mai vulnerabilă. El produce lapte, carne, cereale, fructe sau legume, dar prețul final ajunge să fie influențat de colectori, procesatori, mari cumpărători, distribuitori și comercianți, iar puterea de negociere nu este împărțită egal.

Céline Imart a descris această problemă ca pe o slăbiciune structurală a producătorilor agricoli. În intervenția sa, ea a vorbit despre nevoia ca organizațiile de producători să se poată organiza mai bine, inclusiv în raport cu regulile de concurență, astfel încât fermierii să poată negocia mai eficient volumul producției, prețurile și condițiile de vânzare.

Un element central este contractualizarea. Raportoarea a explicat că textul urmărește să clarifice relația dintre fermieri și primul cumpărător, nu să blocheze libertatea comercială. Ideea este ca relația economică să fie mai previzibilă, mai ales acolo unde fermierul nu poate alege între mai mulți cumpărători sau unde depinde de o singură structură de colectare.

Întrebată despre sectorul laptelui, Imart a spus că în Germania și în unele state din nordul Europei relațiile dintre fermieri și primul cumpărător par să funcționeze mai bine. Ea a adăugat însă că, în multe alte state membre, inclusiv în estul și sudul Europei, există situații în care fermierul este „într-o poziție foarte proastă” față de primul cumpărător.

Raportoarea a dat ca exemplu situații în care există un singur colector sau cumpărător de lapte într-o țară sau într-o regiune mare. În asemenea cazuri, fermierii au relatat că laptele este colectat, dar plata poate întârzia sau poate depinde de reduceri și ajustări pe care producătorul nu le cunoaște în avans.

Imart a pus problema într-o formulare accesibilă pentru publicul larg. Ea a spus că, atunci când un consumator merge la magazin să cumpere un telefon, o cămașă sau pantofi, nu poate decide unilateral să plătească jumătate din preț. În agricultură, a spus ea, producția fermierilor este una dintre puținele care poate ajunge să fie vândută în pierdere, iar acest lucru „nu este normal”.

Eurodeputata a legat raportul de protestele fermierilor care au avut loc la Bruxelles și în mai multe state europene. Ea a spus că mesajul exprimat de fermieri a fost clar: vor recunoaștere, mai puțină birocrație și venituri mai mari. Din această perspectivă, raportul este prezentat ca primul răspuns legislativ important al actualului mandat în Comisia pentru agricultură.

Întrebarea pentru consumatori este ce legătură are această reformă cu ei. Imart a răspuns că europenii beneficiază deja de alimente trasabile și de calitate, dar acest sistem depinde de fermierii care produc hrana. Dacă prima verigă a lanțului este pusă în dificultate, securitatea alimentară a Europei devine mai fragilă.

Raportoarea a introdus aici tema suveranității alimentare. Ea a spus că puterea Europei nu înseamnă doar arme, drone, industrie sau apărarea frontierelor, ci și sănătate și hrană. În această logică, protejarea fermierilor nu este doar o măsură economică sectorială, ci o investiție în capacitatea Uniunii Europene de a-și asigura propria producție alimentară.

Textul votat de Parlamentul European urmărește astfel să ofere fermierilor mai multe instrumente pentru a compensa poziția lor slabă în lanțul alimentar. Pentru public, efectul urmărit nu este doar o dispută între agricultori și procesatori, ci menținerea unui sistem în care hrana europeană rămâne produsă local, trasabilă și disponibilă, iar fermierii pot trăi din propria producție.