Liderii G7 cer cooperare globală mai rapidă împotriva cancerului, pe fondul creșterii estimate a cazurilor până în 2050

Cancerul ucide aproape 10 milioane de oameni în fiecare an, iar numărul cazurilor noi ar putea crește cu 80% la nivel mondial până în 2050, avertizează liderii G7 într-un apel comun privind lupta împotriva bolii. Documentul, susținut și de Brazilia, Egipt, India, Kenya și Republica Coreea, cere ca progresele științifice din oncologie să ajungă mai repede la pacienți, prin cooperare internațională, acces mai bun la date medicale, screening, diagnostic timpuriu și îngrijire de calitate.

Pe scurt

1. Liderii G7 avertizează că povara cancerului va crește puternic până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populației și al factorilor de risc de mediu și comportamentali.

2. Apelul cere mai multă cooperare internațională pentru cancerele la copii, adolescenți și tineri adulți, unde nicio țară nu are singură suficiente date pentru toate tipurile de tumori.

3. G7 vrea ținte mai ambițioase pentru screening și diagnosticarea mai multor cancere în stadiul 1, cu accent pe reducerea mortalității prin cancer pulmonar în următorii zece ani.

4. Liderii cer acces mai echitabil la tratamente de calitate și folosirea responsabilă a tehnologiilor digitale, inteligenței artificiale și cercetării cuantice în depistare, decizii clinice și îngrijire paliativă.

Apelul G7 pornește de la o realitate simplă și dură: cancerul nu mai poate fi tratat doar ca o problemă medicală națională. Pe măsură ce populațiile îmbătrânesc, iar factorii de risc legați de mediu, stil de viață și comportamente se acumulează, presiunea asupra spitalelor, bugetelor de sănătate, familiilor și economiilor va crește.

Liderii G7 spun că există deja progrese științifice majore în oncologie, dar acestea nu ajung suficient de repede și suficient de uniform la pacienți. În textul adoptat la Evian, ei cer alinierea eforturilor de cercetare și transformarea mai rapidă a inovației în îngrijire concretă, de la prevenție și screening până la diagnostic și tratament.

Un exemplu important este cancerul de col uterin. Liderii G7 spun că progresele științifice au adus eliminarea acestui tip de cancer „la îndemână” și promit să accelereze eforturile în această direcție. Mesajul este important pentru că arată diferența dintre cancerul văzut ca fatalitate și cancerul abordat ca boală care poate fi prevenită, depistată și tratată mai eficient dacă sistemele de sănătate funcționează.

Prima direcție majoră a apelului privește cancerele la copii, adolescenți și tineri adulți. G7 recunoaște că nicio țară nu are singură suficiente date pentru a înțelege robust toate tipurile de tumori care apar la aceste vârste. De aceea, liderii cer legarea registrelor naționale, standarde interoperabile și colaborare transfrontalieră responsabilă, cu respectarea regulilor privind viața privată, protecția datelor și proprietatea intelectuală.

Această parte este esențială pentru pacienții tineri, unde fiecare caz contează pentru cercetare. Integrarea datelor clinice, genomice și imagistice poate ajuta medicii și cercetătorii să observe mai repede tipare, să compare tratamente și să dezvolte soluții pentru cancere rare sau greu de studiat. G7 menționează și folosirea inteligenței artificiale, acolo unde este potrivit și permis de cadrul legal, pentru utilizarea sigură și securizată a datelor.

A doua direcție privește cancerele cu prognostic slab, adică acele forme în care șansele de supraviețuire rămân reduse în ciuda progreselor medicale. Liderii G7 le descriu ca una dintre cele mai mari provocări științifice globale și cer o definiție internațională comună, o agendă de cercetare partajată și programe inovatoare de colaborare.

Miza cea mai concretă este depistarea mai devreme. G7 cere ținte ambițioase pentru extinderea programelor de screening și pentru diagnosticarea mai multor cancere în stadiul 1, acolo unde acest lucru este potrivit pentru sistemele naționale de sănătate. Documentul menționează în mod special obiectivul reducerii semnificative a mortalității prin cancer pulmonar în următorii zece ani.

Cancerul pulmonar este menționat pentru că rămâne una dintre principalele cauze de deces prin cancer, iar diagnosticarea târzie reduce drastic opțiunile de tratament. Pentru un cititor neavizat, diferența dintre un cancer descoperit în stadiu incipient și unul descoperit târziu poate însemna diferența dintre tratament curativ, boală controlabilă și șanse mult mai reduse de supraviețuire.

G7 pune accent și pe colaborarea în studii clinice. În practică, asta înseamnă că pacienții ar putea beneficia mai repede de terapii noi dacă cercetătorii, spitalele și autoritățile reușesc să conecteze mai bine studiile, datele și aprobările. Liderii menționează tehnologiile digitale, inteligența artificială și cercetarea cuantică drept instrumente care pot accelera trecerea descoperirilor științifice în practica medicală.

A treia direcție este accesul la îngrijire de calitate. Liderii G7 recunosc faptul că tratamentele moderne nu au aceeași disponibilitate pentru toți pacienții, iar diferențele dintre țări și dintre regiuni pot decide șansele de supraviețuire. De aceea, apelul cere sprijin pentru sisteme de sănătate reziliente și autonome, capabile să ofere îngrijire oncologică de calitate.

Documentul susține dezvoltarea unor centre oncologice comprehensive, care să funcționeze ca nuclee de cercetare, tratament, educație și calitate a îngrijirii. Pentru pacienți, astfel de centre pot însemna diagnostic mai rapid, echipe multidisciplinare, acces la studii clinice, tratamente integrate și sprijin pe parcursul întregii boli.

G7 cere și folosirea sigură, responsabilă și de încredere a tehnologiilor digitale, a inteligenței artificiale și a cercetării cuantice. Acestea pot ajuta la depistarea precoce, la susținerea deciziilor clinice, la îmbunătățirea îngrijirii paliative și la extinderea accesului la tratamente bazate pe dovezi, dar liderii insistă că folosirea lor trebuie să protejeze confidențialitatea pacienților.

Apelul are și o dimensiune politică. G7 nu anunță un program unic sau o sumă nouă de finanțare, ci încearcă să stabilească direcția cooperării internaționale: mai multe date compatibile între țări, mai multă cercetare comună, mai puțină duplicare, mai mult accent pe cancerele unde mortalitatea rămâne ridicată și mai multă atenție pentru accesul egal la tratament.

Formularea finală este una de angajament continuu. Liderii G7 spun că vor rămâne implicați și vor revizui progresul privind aceste angajamente. Pentru pacienți, diferența va depinde însă de felul în care aceste promisiuni se vor transforma în screening accesibil, diagnostic mai rapid, studii clinice deschise, centre oncologice funcționale și tratamente care nu rămân disponibile doar în cele mai puternice sisteme medicale.